IMPLEMENTAREA METODELOR DIDACTICE INOVATIVE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

„IMPLEMENTAREA METODELOR DIDACTICE INOVATIVE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV”

Prof. înv. primar UNCIU NICOLETA
Liceul Teoretic „Radu Petrescu” Prundu- Bârgăului, Bistrița-Năsăud

„Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari.
Și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
Schimbările ce se petrec în societatea contemporană reprezintă o provocare serioasă pentru cei a căror sarcină este să-i pregăteasca pe copii pentru secolul XXI. Încercarea de compatibilizare a învăţământului românesc cu cel european, modificarea accentului de pe informativ pe formativ obligă dascălii în creşterea interesului pentru promovarea unui nou mod de predare – învăţare inovator şi creativ.
Transformările prin care trec actualele sisteme de învăţământ afectează puternic şi metodologiile de educaţie şi instrucţie, punând în evidenţă noile tendinţe ale perfecţionării şi modernizării acestora. Se dezvoltă o metodologie a cultivării maxime a tuturor capacităţilor şi aptitudinilor elevului, a stimulării creativităţii şi iniţiativei individuale şi colective. Accentul cade pe utilizarea unor metode active, participative, bazate pe angajarea personală, conştientă şi voluntară a celui supus educaţiei în procesul învăţării şi elaborării, prin forţele proprii, a noilor cunoştinţe.
Învăţarea inovatoare trebuie să fie, de asemenea, participativă la toate nivelurile. Şcoala modernă nu este posibilă fără implicarea şi participarea activă a elevului care trebuie să devină un partener motivat al procesului de învăţare.
Folosind metodele active de dezvoltare a gândirii critice, elevul dobândeşte deprinderi de muncă individuală şi colectivă, îşi lărgeşte orizontul imaginativ, creativ, îşi formează un nou mod de gândire care evoluează odată cu înaintarea în vârstă, atitudini şi noi comportamente, fiind capabil să străbată drumul anevoios al cunoaşterii împreună cu ceilalţi.
Ĩntr-un cuvânt, aceste metode stimulează formarea unei personalităţi active şi creatoare.
Vă propun două exemple de activități inovative pe care le-am utilizat cu succes în procesul instructiv-educativ.

ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar şi in cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de conştientizare, de către elevi, a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect, o problemă şi, totodată a ceea ce nu ştiu (sau nu sunt siguri că ştiu) şi ar dori să înveţe / să ştie.
Procedura este relativ simplă. În faza de evocare:
• Elevilor li se cere să inventarieze – procedând individual, prin discuţii în perechi sau în grup – ideile pe care le consideră că le deţin cu privire la subiectul / tema investigaţiei ce va urma. Aceste idei sunt notate în rubrica “Ştiu”.
• Totodată ei notează şi ideile despre care au indoieli sau ce ar dori să ştie în legătură cu tema respectivă. Aceste idei sunt grupate în rubrica “Vreau să ştiu”.
Urmează, apoi, studierea unui text, realizarea unei investigaţii sau dobândirea unor cunoştinţe referitoare la acel subiect, cunoştinţe selectate de dascăl.
Prin metode şi tehnici adecvate, elevii învăţă noile cunoştinţe iar, în faza de realizare a sensului / înţelegere, ei inventariază noile idei asimilate pe care le noteaza în rubrica “Am învăţat”.
În fiecare rubrică apar notate ideile corespunzătoare, evidenţiidu-se, foarte clar, situaţia de plecare (ceea ce ştiau elevii), aspectele şi întrebările la care au dorit să găsească răspunsuri (consemnate în rubrica “Vreau să ştiu”) şi ceea ce au dobândit în urma activităţii (idei consemnate în rubrica “Am învăţat”).
Istorie: Unitatea tematică: Popoare de ieri şi de azi - „Românii”
Ştiu
Strămoşii noştri sunt dacii şi romanii.
Ţara noastră se numeşte România şi este aşezată în centrul Europei în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Românii vorbesc limba română.
Ocupaţiile tradiţionale sunt agricultura, meşteşugurile şi comerţul.
Îmbrăcămintea ţăranilor este asemănătoare cu cea a dacilor (cămăşi de in sau cânepă, iţari, opinci).
Majoritatea românilor sunt creştini ortodocşi.
De Crăciun, Anul Nou, de Bobotează şi Paşti românii merg la biserică şi apoi sărbătoresc în familie.
La ţară au ridicat case cu multe încăperi şi mobilier frumos.
La oraşe au construit pieţe, străzi, spitale, biserici, monumente.
Vreme îndelungată, românii au luptat pentru a-şi apăra ţara.

Vreau să ştiu
Cum s-a format poporul şi limba română ?
Cât timp a durat formarea poporului român ?
Care sunt originile limbii române ?
Cu ce limbi se aseamănă limba română ?
Ce popor migrator a influenţat formarea poporului român ?
Cuvinte de origine dacă, latină, slavă
Ce tradiţii şi obiceiuri am moştenit de la strămoşi ?

Am învăţat
Poporul român s-a format în urma unui proces de lungă durată între sec. I-VIII, în spaţiul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră.
Prima etapă a fost romanizarea dacilor (106-271), perioadă în care aceştia au învăţat limba latină şi au preluat obiceiurile şi tradiţiile romanilor. Prin romanizarea dacilor s-a constituit populaţia daco-romană.
A doua etapă a formării poporului român a avut loc în perioada migraţiilor. Peste populaţia daco-romană au migrat slavii, care au ajutat la încheierea procesului de formare a poporului român (sec V-VIII).
În acelaşi timp cu formarea poporului român s-a născut şi limba română.
Cele mai multe cuvinte provin din limba latină, deci limba română este o limbă romanică. Alte limbi romanice:franceza, italiana, spaniola şi portugheza.
Cuvinte de origine:
a) latină: om, frate, ţară, secară, biserică;
b) dacă: mistreţ, mazăre, brânză, barză, mânz, brad;
c) slavă: Vlad, Bistriţa, deal, târg, lopată, gleznă;
Românii au moştenit de la daci portul popular strămoşesc.

DIAMANTUL ŞI PIRAMIDA POVESTIRII
Diamantul şi piramida povestirii încorporează activitatea fiecărui elev într-un demers amplu de rezolvare a unei probleme. Ele obligă elevii să sintetizeze principalele probleme, informaţii, idei ale temei sau textului. Piramida sau diamantul se construieşte după următoarea regulă:
* un cuvânt pentru regiunea unde este plasată povestea;
* două cuvinte pentru personaje;
* trei cuvinte pentru … ;
* patru cuvinte pentru …
Scriind aceste cuvinte se obţine o piramidă, iar dacă se continuă descrescător până la un cuvânt se obţine un diamant.
Vara, de Marcela Peneş
1.Titlul poeziei;
2. Autoarea poeziei; Poezia este scrisă de
3. Care sunt lunile anotimpului vara? Lunile verii sunt …..
4. Primul vers al poeziei este …. Scrieţi versul în care soarele încălzeşte cu putere.
5. Ultimul vers din strofa a doua este … Scrieţi versul din care reiese lipsa oricărei adieri.
6. Primul vers al celei de-a doua strofe este… Cu ce este compatat norul? Scrieţi versul în care este scrisă comparaţia.
7. Cum se revarsă căldura? ;
8. Cu ce este comparată căldura? Scrieţi versul.
9. Totul pare nemişcat chiar şi norul, care pare ţintuit în ….;
10. Ce vă aduce în dar vara?

Vara Amintiri din copilărie , de Ion Creangă
Marcela Peneş Nică,
Iunie, iulie, august Ion Creangă,
“Soarele se varsă, parcă“ „Amintiri din copilărie”;
“Nici o adiere nu e“ casa, satul, împrejurimile, obiceiurile;
“Un nor lung precum o barcă” „La cireșe”, ”Pupăza din tei”, „La scăldat”;
Căldura se revarsă în valuri ”Golătatea înconjură, iar foamea dă dea dreptul”
“Ca o ploaie albăstruie” ”Un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită...”
Argintate cuie Școli: Humulești, Broșteni, Fălticeni, Iași;
Vacanţa mama, bunicul David, Ion, Duhu;
copilăria, copilul universal;
povești, povestiri;
Eminescu
Diamantul şi piramida se pot realiza pe diferite teme şi pot fi folosite la diferite discipline. În activitatea individuală fiecare elev este obligat să caute răspunsuri sau soluţii pentru problema abordată . În activitatea în perechi şi în grupuri elevii îşi confruntă ideile, le compară cu a colegilor, ideile se clarifică, conţinutul este sintetizat cu uşurinţă şi redus la esenţă.
Prin astfel de activităţi se realizează implicarea elevilor în înţelegerea unui conţinut informaţional precum şi dezvoltarea creativităţii acestora, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală şi scrisă.

Bibliografie:
Dulamă,M.E. (2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în Geografie, Editura Clusium, Cluj- Napoca.
Dumitru,I.,Al.(2000), Dezvoltarea gândirii critice în învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara.
Flueraş, V.(2003), Paideia şi gândire critică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.