IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚIVE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE ÎN EDUCAREA ELEVILOR

Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă
gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații în
actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și
al asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfel,
o corespondență directă între componenta cognitivă și cea
comportamentală.
La școală, elevii sunt foarte receptivi la tot ce li se
arată sau li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens. Educaţia extracurrriculară (realizată
dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii elevilor. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii.
În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin
faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, elevii se
autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea și să realizeze mai uşor
obiectivul principal şi anume, pregătirea elevului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru
activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul
ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor
cu atitudinile caracteriale.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra elevului. Rămâne cadrul
larg al timpului liber al adolescentului, în care viaţa capătă
alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
Participarea la acest tip de activități a lărgit
orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul
de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea,
constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la
educarea morală, estetică a elevilor, disciplinându-le acțiunile
și extinzându-le orizontul cultural-artistic. O altă
particularitate a acestor activități, de o reală importanță, o
constituie și legătura cu partea practică.
Vizitele la muzee, expoziţii, ateliere de producție,
monumente şi locuri istorice, case memoriale oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de
artă originale, momentele legate de trecutul istoric local,
naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă
ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile
dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Împlicarea elevilor în jocuri de rol, ateliere de teatru,
desen și pictură, ateliere de lectură, ateliere de gătit ,
activități sportive, dansuri, acțiuni de ecologizare și de
protejare a mediului îi ajută să dobândească o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile
noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de
rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte
de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie
creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii,
gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional
privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor
poluării, nerespectării biodiversității, educaţie rutieră,
educaţie pentru păstrarea valorilor,tradiții etc. În urma
desfășurării activităților în carul proiectului, am observat
faptul că, o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii
elevilor o au acele activităţi care îl implică în mod direct,
atunci când aceștia au avut de realizat un produs final.
Valoarea educativă sporită o au activităţile de
creativitate în grup. Grupul înlesneşte schimbul de idei, de
experienţă în tehnicile de lucru, stimulează interesul copiilor
pentru activităţile plastice şi dezvoltă spiritul colectiv. Arta
îi poate ajuta pe copii să se dezvolte în anumite arii care sunt,
de obicei, neglijate de sistemul clasic de învățământ.
Desenând și pictând, copiii își vor dezvolta creativitatea și
își vor imbunătăți abilitățile fizice, cognitive și
emoționale.Artele le stimulează imaginația, creativitatea,
gândirea abstractă, îi ajută să gândească mai bine. Arta
plastică îl ajută pe adolescent să-și exprime mai ușor
emoțiile și trăirile.
Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de
activitate: şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifice,
literare,practice, artistice, plastice, de voluntariat, etc. Formele
de realizare au fost diverse: observaţii, experimente, povestiri
ştiinţifice, desene, activităţi practice, plimbări, drumeţii,
excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare,
distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecţii,
expoziţii, spectacole, vizionări de podcasturi, realizarea de
acțiuni ecologice, concursuri și proiecte de mediu.A proteja
natura înseamnă a rezolva problemele mediului înconjurător, prin
educarea tinerei generații și prin dezvoltarea unei conștiințe
ecologice la elevi.

Bibliografie:
1. Cucoş C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită),
EdituraPolirom,Iași, 2002
2. Crăciunescu I., Nedelea V., Forme de activităţi
extracurriculare desfăşurate cu elevii, Editura Discipol,
Bucureşti, 2000
3.Muşu I.,Taflan, A., Terapia educatională integrată, Editura Pro
Humanitate, 1997