Şcoala cu
bune practici

77 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

IMPORTANȚA LECTURII LA CICLUL PRIMAR

Învăţământ primar | Limba şi literatura română

Propus de: danielamur1987 | 10.07.2019 19:36 | Revista cadrelor didactice nr. 58/2019 | 8388 vizualizări

Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de
comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.

“Nu e alta , mai frumoasă și mai de folos în toată viața
omului zăbavă , decât cetitul cărților”
(Miron Costin)
Unul din obiectivele fundamentale ale limbii române, ca
disciplină şcolară la clasele mici, o constituie formarea şi
cultivarea gustului pentru citit, pentru lectură, iar cartea
trebuie să devină prietenul nedespărţit .
Mai mult decat oricare din tehnicile audio-vizualului prin care
sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărţii oferă celui
care o parcurge, pe lângă satisfacţiile ce le aduce orice fapt
inedit, prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie. Ea îndeamnă
la introspecţie, angajează valori formative care îşi pun
amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea
se apreciază că lectura ( cărţi , reviste, ziare,diverse
publicaţii), reprezintă una dintre cele mai răspandite şi
intense activităţi ale omului modern. (ibidem, pag 174)
,,Ca orice sarcină didactică, lectura suplimentară a elevilor
trebuie îndrumată şi verificată. Pentru aceasta, se folosesc
secvenţe din orele de limba română, orele la dispoziţia
învăţătorului sau se stabilesc ore speciale prin planificările
semestriale.
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura
este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între
oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.
Lectura elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie
îndrumat şi supravegheat de şcoală şi familie.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative
pe care le implică:
-aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc
cunoştinţele despre lume, despre realitate;
-aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea
copiilor în dimensiunile etice şi estetice;
-aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept
consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă
intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a
capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.
Lectura cărţilor constituie o activitate fundamentală
pentru întreţinerea condiţiei intelectuale, îmbogăţirea
cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaştera indirectă a
diferitelor universuri şi realităţi.
Prin lectură, elevii sunt conduşi să-şi formeze capacitatea
de a surprinde, de a descoperi conţinuturi şi forme ale
realităţii, exprimate într-o multitudine de modalităţi de
expresie de a le asocia, ceea ce le permite să-şi extindă arta
cunoaşterii. Succesul în lectura particulară a elevilor este
asigurat, în mod deosebit, de capacitatea elevilor de a înţelege,
prin efort propriu, mesajul celor citite.
Cadrul didactic trebuie să aibă o grijă deosebită pentru a-i
determina pe elevi să citească lecturile propuse despre trecutul
poporului, despre copilărie, muncă, frumuseţile naturii,
vieţuitoare şi să îndrăgească eroii ce reprezintă forţele
binelui.
O secvenţă foarte importantă în stimularea interesului
pentru lectură şi formarea de cititori pasionaţi este legată de
felul în care se recomandă ce să citească şi cum să citească.

,,Dintre modalităţile aflate la îndemâna cadrului
didactic pentru dezvoltarea interesului copiilor pentru lectură
menţionăm:
- modelul de cititor oferit de cadrul didactic;
- citirea/ povestirea incitantă: cadrul didactic trebuie să
întrerupă lectura sau povestirea pe care o expune copiilor,
într-un moment de maximă atractivitate, lăsându-i pe elevi
să-şi imagineze continuarea întâmplării ( lectura cu
predicţii);
- recomandarea unor texte literare adecvate vârstei şi
preocupărilor elevilor ;
- nu se va da lista anuală la începutul semestrului , ci se vor
stabili titluri pe 2-3 săptămani;
- va face prezentarea unor cărţi în aşa fel încat să
ambiţioneze elevii în achiziţionarea şi lecturarea lor;
- va povesti incomplet momente ale unor naraţiuni, lăsand elevilor
un semn de curiozitate în finalizarea întamplărilor;
- va caracteriza unele personaje, îndemnând elevii la căutarea
independentă, prin lectură integrală, a locului acestora în
naraţiune, a relaţiilor cu alte personaje;
- organizarea unor concursuri de recitări de poezii, ghicitori,
finalizate cu recompense;
- desfăşurarea unor jocuri de rol: Bibliotecarul şi cititorii
săi, Prietenii cărţii;
- desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice, precum şi
dramatizarea unor texte literare;
- alcătuirea unor albume sau a unor fişe bibliografice şi a unor
fişe de lectură;
- şezători literare, medalioane literare, prezentare de benzi
desenate, poveşti audio sau video etc.
Învăţătorii trebuie să îndrume lectura suplimentară a
elevilor şi să o introducă prin disciplinele opţionale de
Literatură pentru copii deoarece obiectivele cadru şi unele
obiective de referinţă nu se realizează numai cu textele din
manuale. De aceea, este necesară lectura suplimentară a elevilor,
fără de care formarea lor în aria curriculară Limbă şi
comunicare nu este completă.
Anumite ore de limba română să fie transformate uneori în
adevărate scene teatrale, pe care să se perinde, rând pe rând,
personaje care să-şi interpreteze rolul cu o măiestrie de artist
;
Fiind curioşi să afle mai multe despre personajele prezentate
în fragmentele din manual, copiii şi-au cumpărat cărţile sau
le-au împrumutat de la biblioteca şcolii ;
Limba este izvorul ce porneşte din stânca primelor
cuvinte şi se revarsă mai târziu în noi, umplându-ne de
sentimente şi trăiri. Este bulgărele de aur revărsat în marea
de azur, este o poveste minunată toarsă-n fir de ... A fost
odată...
Orele de lectură constituie piatra de hotar dintre cele două
lumi: copilăria şi adolescenţa. Poveştile, povestirile, poeziile
ajută în formarea şi dezvoltarea unui vocabular elevat,
modelează caractere şi conturează trăsături morale ce pot fi
urmate.”
În formarea capacităţii de receptare a mesajului scris se
porneşte de la premisa că accesibilitatea şi evitarea
supraîncărcării elevilor nu exclud punerea lor în contact cu o
literatură de valoare, adresată anume copiilor.
Accesibilitatea unui text pe care îl citesc şcolarii mici nu
este dată atât de nivelul lui artistic ridicat , de numărul
figurilor de stil, cât de măsura în care problematica acestei
creaţii se înscrie în sfera de interese ale copiilor, precum şi
de felul în care elevii sunt conduşi, prin intermediul lecturii
explicative, să-i înţeleagă sensurile.” (I.Şerdean, Didactica
limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura
Corint, pag. 164-165).
Copiii de vârstă şcolară preferă povestirile a căror
acţiune se desfăşoară în ritm alert, trepidant, realizate prin
aglomerare de verbe, uneori la timpul prezent. Nu pot fi ocolite
însă nici povestirile desfăşurate într-un ritm lent care au
frumuseţea lor prin atmosfera calmă, alunecând uneori, în
descrieri prin înclinaţie spre meditaţie, orientată prin
comentariul autorului (Fetiţa cu chibrituri, de H.C. Andersen).”
Sunt texte narative în care povestitorul este participant activ
la acţiune, iar naraţiunea se desfăşoară la persoana I, ceea ce
îi dă un plus de autenticitate şi spor de afectivitate deoarece
el nu se limitează la povesti, ci şi retrăieşte cele povestite.
Elevii trebuie pregătiţi să aleagă povestiri la persoana I în
texte magistral realizate, asemenea celor din Amintiti din
copilărie de Ion Creangă, texte din operele lui M. Sadoveanu ,
Barbu Delavrancea ş.a.
Evaluarea lecturilor studiate în afara clasei trebuie să
constituie un mod de atracţie, de stimulare spre această
activitate despre care ştim cu toţii că a fost înlocuită de
mijloacele moderne de informare care au pătruns în viaţa
noastră, copleşindu-i chiar şi pe adulţi.
În privinţa evaluării lecturii, didactica a conturat în ultimele
decenii, modalităţi de evaluare alternative. Dintre cele mai des
utilizate, amintim:
-proiectul;
-jurnalul de lectură;
-prezentarea de carte;
-portofoliul;
-jocul didactic.
Evaluarea lecturilor trebuie făcută în funcţie de următoarele
criterii:
Ritmul de lectură şi tipul de preferinţă:
-ritmul lecturilor, specia literară preferată (poveşti, povestiri
şi basme);
-tematica preferată (istoria, copilăria, descrierea şi
reportajul, literatura de aventuri);
Capacitatea de asimilare şi prezentare a lecturii:
-citirea cursivă, conştientă şi expresivă a elevului ajută la
rezumarea corectă, orală a subiectului prin povestirea expresivă,
realizându-se astfel expresivitatea şi coerenţa limbajului;
Capacitatea de asociere interdisciplinară: o idee, o informaţie,
un detaliu cunoscut din lecturi literare să poată fi transferate
sau asociate spontan cu elemente de conţinut specifice altor
discipline: geografie, biologie, arte plastice, film, teatru,
muzică, abilităţi practice.
Stimulare a capacităţilor creatoare se dezvoltă prin:
-se dezvoltă capacitatea de redare dramatică, teatrală a unor
dialoguri;
-se dezvoltă capacitatea de memorare, de recitare artistică a
poeziilor, se realizează, la unii elevi, încercări originale de
creaţie literară.
Pentru evaluarea lecturii, în funcţie de scopul urmărit, se
vor putea parcurge următoarele modalităţi:
Verificarea caietelor de lectură suplimentară sau a fişelor de
lectură: se face periodic, iar corectarea acestora oferă indicii
despre ce citeşte elevul, ce reţine din ceea ce citeşte, cum
înregistrează informaţiile, cum selectează date şi personaje
semnificative. Corectarea acestor caiete/ fişe este urmată de
analiza concluziilor în faţa întregii clase, cu prezentarea
aspectelor pozitive şi negative.
Convorbirile cu clasa, precum şi cele individuale, despre
lecturile elevilor sunt foarte utile, deoarece oferă informaţii
cât mai multe şi cât mai precise asupra materialului citit,
elevii beneficiind şi de întrebările ajutătoare ale cadrului
didactic.
Observarea performanţelor: se vor evidenţia elevii care, în urma
lecturii particulare îşi completează informaţiile, se exprimă
îngrijit, nuanţat, apreciind acest lucru ca un gest de silinţă
şi inteligenţă.
Efectuarea unui tabel cu evidenţa lecturii elevilor şi afişarea
lui în clasă va stimula concurenţial cititul cărţilor.
Controlul fişelor de cititor de la bibliotecă ajută
învăţătoarea să vadă cât de preocupaţi sunt elevii pentru
lectura suplimentară, ce şi cât citesc, ce preferinţe au.
Pentru realizarea justă a organizării şi îndrumării lecturii
elevilor se impune o colaborare strânsă între şcoală şi
familie. În cadrul activităţilor comune este necesar să se
prezinte imensul rol al lecturii în formarea personalităţii
copilului, să li se dea îndrumări asupra a ce şi cum trebuie să
citească copiii lor, spre a-i ajuta să înţeleagă ceea ce citesc
şi a le dezvolta interesul pentru lectură”.

BIBLIOGRAFIE:

Şerdean, Ioan , Manual Metodica predării limbii şi literaturii
române la clasele I-IV, pag.174
Tătaru, Ioana: Metode activizante de evaluare a lecturii
suplimentare
Şerdean, Ioan, Manual pentru şcolile normale clasele a XI-a,
XII-a şi a XIII-a, Metodica predării limbii române la clasele
I-IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.- Bucureşti, 1993

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 11 evenimente

«DECEMBRIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Sunteți un profesor care învață tot timpul? Alegeți un răspuns și comentați

52 voturi | 0 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN