IMPORTANȚA METODELOR INTERACTIVE ÎN DOBANDIREA ACHIZITIILOR FUNDAMENTALE LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA ÎN MEDIUL RURAL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GH.LAZĂR- ZALAU
PROFESOR ÎNV.PRIMAR- MARIAN GINA MARIANA
IMPORTANȚA METODELOR INTERACTIVE ÎN DOBANDIREA ACHIZITIILOR FUNDAMENTALE LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA ÎN MEDIUL RURAL

MOTO
Cu totii simtim nevoia sa mai schimbam din cand in cand “cararile ” pe care le-am batut ani de-a randul. Lucrand cu “cei mici” , mai devreme sau mai tarziu, pornim in calatoria spre centrul inimii si realizam ca avem datoria morala de “a-i citi ” si de a-i ajuta sa-si gaseasca locul si rostul in viata.
E timpul sa pornim la drum! Spre copii si alaturi de copii, nu in fata lor.
“Limba romana este patria mea” afirma Nichita Stanescu, iar Grigore Vieru, un mare poet si patriot, era de parere ca : “In limba ta ti-e dor de mama”. Limba este elementul cel mai durabil al unui popor, al unei natiuni. Din acest punct de vedere ea depaseste componenta intelectuala a personalitatii umane si se inscrie in sfera vietii spirituale. Un popor, o natiune, traieste doar prin limba sa, motiv pentru care Alexe Mateevici isi indeamna urmasii sa o pastreze nealterata: “o comoara”, cu radacini adanci: “in adancuri infundata” si sa o imbogateasca mereu: ”strangeti piatra lucitoare”.
Predarea limbii si literaturii romane in invatamantul preuniversitar urmărește intelegerea de catre elevi a bogatiei limbii materne si folosirea ei corecta in comunicarea interna. Cu cat vor intelege mai bine limba romana cu atat vor intelege mesajele morale, etice, transmise in cadrul orelor din domeniul umanist si isi vor insusi cunostintele din domeniul stiintific. Din acest motiv studiul limbii si literaturii romane, pe toate treptele sistemului de invatamant depaseste ca importanta si valoare limitele celorlalte discipline scolare, fara a subaprecia rolul si importanta acestora in formarea perosnalitatii tinerilor supusi in procesul educational.
Ca obiect de studiu, limba si literatura romana, care are obiective, continuturi si metodologgii, precum si criterii, tehnici si instrumente de evaluare cu prioritate formative, care au implicatii majore in dezvoltarea unor competente si capacitati, cu valente atat intensive cat si expresive in demersul complex al dezvoltarii personalitatii umane, nu numai in anii de scoala, dar si in urmariea finalitatii acestora, si anume, in procesul integrarii socio-profesionala si in cel de adaptare si readaptare la schimbarile continue ce se produc in societatea contemporana.
Intelegerea si utilizarea corcta a limbii este o corelatie stransa cu insusirea compartimentelor ei principale: vocabular, fonetica, ortografia, ortoepia, gramatica. Stapanirea vocabularului unei limbi inseamna cunoasterea si vehicularea cu termeni din fondul principal lexical, legatura de sensuri ale cuvintelor in diferite contexte. Acest deziderat se realizeaza in scoala prin lectura constienta, dezvoltarea gustului pentru lectura, insusirea cunostintelor la celelalte discipline de invatamant sau prin tehnic de analiza si de creativitate. In predarea limbii romane se folosesc exercitii de comunicare orala si scrisa pentru ca elevii sa invete sa-si formuleze corect ideile, sa construiasca enunturi logice, astfel incat mesajul sa fie ransmis corect, sa scrie ortografic, sa elaboreze un plan de idei, un document in stil administrativ, sa realizeze compuneri sau sa povesteasca un text citit sau ascultat etc. Toate acestea concureaza la pregatirea elevilor pentru o munca intelectuala independenta, formandule deprinderi de a folosi cartea, dictionarul, trezindu-le curiozitatea intelectuala.
Prin toate compartimentele ei, limba romana isi aduce contibutia la dezvoltarea gandirii si la modelarea sentimentelor, asigurand scolarului suportul evolutiei intelectuale, precum si demersurile fundamentale care ii vor asigura integrarea in viata sociala.
Obiectul central al studiului limbii si lieraturii romane in invatamantul primar este dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala sau scrisa, precum si familiarizarea elevilor cu texte literare sau nonliterare, semnificative din punctul de vedere al varstei. Se urmareste de asemenea structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini si de motivatii care vor incuraja si sprijini ulterior dezvoltarea lor intelectuala, crearea unor repere privind aprecierile de valoare artistica sau etica.
Curriculumul actual prevede la disciplina de limba si literatura romana un numar d cinci- sapte ore pe saptamana. Invatatorului i se atribuie o sarcina deosebita prin faptul ca, in functie de nivlul intelectual, capacitatile psiho-pedagogice ale elevilor, trebuie sa fixeze numarul de ore saptamnal. Invatatorul trebuie, astfel, sa cunoasca foare bine nivelul clasei cu care lucreaza, posibilitatea colectivului de elevi in asimilarea curriculumului de baza si in urma unei analize profunde si responsabile sa-si stabileasca atat numarul de ore cat si tipul de activitate pe care o desfasoara (citire, scriere, lectura, comunicare). Programele si manualele noi ofera posibilitatea de a studia un text literar in trei-patru ore. Important este ca invatatorul sa-si fixeze clar si corect sarcinile si obiectivele pentru fiecre ora.
Pornind de la aceste deziderate, am urmarit, de-a lungul cariei mele didactice sa gasesc cele mai eficiente forme si mijloace pentru a asigura realizarea principiului egalitatii sanselor si pentru elevii mei care au crescut intr-un anumit mediu social, ba chiar mai mult, sa-i aduc la standardele de performanta, prin motivarea lor pentru invatarea continua, care sa conduca la structurarea capacitatilor proprii invatarii active. In acest sens am experimentat, pe langa metodele clasice, metode noi, interactive, adaptand codul formal la personalitatea fiecarui elev si la specificul clasei cu care am lucrat. Mai mult, am constatat ca este necesar sa intervin inclusiv asupra viziunii si conceptiei parintilor fata de scoala, fata de invatatura si chiar fata de capacitatile intelectuale si sansele propriilor copii. Am pornit in acest demers de la premisa ca daca acceptam exitenta diferentelor individuale intre elevi, pentru o formare intelectuala adecvata este necesara o oferta variata de instruire, capabila sa vina in intampinarea diferitelor interese, nevoi, ritmuri si stiluri.
Nivelul socio-cultural al elevilor mei si al familiilor acestora este unul in care, in mare masura, nu exista preocupari intelectuale, parintii nu au timp si nu stiu cum sa-si indrume copiii.
Bibliografie: 1. Mândru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Niculae A., Nemţoc M., Todoruţ D., Topoliceanu F., Strategii didactice interactive, ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2010; 2. Cristea, Sorin, Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureşti, 2008