Instruirea asistată de calculator - o necesitate a învățământului special

INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR – O NECESITATE A
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SPECIAL

Acceptarea orizontului fără limite al învățării, oferite de
instrumentele multimedia face ca, instruirea asistată de calculator
să reprezinte nu doar un simbol al modernității în educație, ci
un efect care se impune fără posibilitatea de a nu fi acceptat.
Integrarea calculatorului în activitatea didactică este o
modalitate fundamentată psihologic ce duce la creşterea
eficienţei procesului instructiv-educativ. Spre deosebire de
mijloacele clasice, cele moderne aduc un spor în ce priveşte
cunoaşterea, reuşind să dea o imagine cât mai completă a
obiectelor şi fenomenelor analizate. Totodată ele contribuie la
realizarea unei atmosfere deosebite în clasă, trezind interesul
elevilor pentru lecţie. Apariţia şi prezenţa
calculatoarelor în viaţa fiecăruia dintre noi, face ca în cuplul
tradiţional format din profesor şi elevi să intervină
calculatorul atât ca mijloc de învăţare (prin programele de
învăţare asistată de calculator) cât şi ca sursă de
informaţii (prin DVD-uri, CD-uri, dicţionare electronice, Internet
etc.). În ziua de azi putem astfel vorbi de cel de al treilea
factor implicat în educaţie ca fiind multimedia. El se găseşte
la intersecţia unor domenii majore ca: informatică,
telecomunicaţii, presă, produse audio-video, industria filmelor
şi a televiziunii.
Clasificarea programelor de instruire asistată de calculator este
prezentată în funcţie de următoarele criterii: după modul de
utilizare, după funcţia pedagogică, după disciplina la care sunt
utilizate şi după tipul de proiectare care stă la baza
elaborării acestora. Roblyer (2005) propune o clasificare a
softurilor educaţionale după funcţia pe care o îndeplinesc şi
după modul de prezentare în procesul instructiv:
• softuri cu funcţii de exerciţii practice (drill-and practice);

• softuri cu funcţii tutoriale;
• softuri cu funcţii de simulare;
• softuri cu funcţii de jocuri educaţionale;
• softuri cu funcţii de rezolvare de probleme;
• sisteme integrate de învăţare;
Formarea competenţelor copilului prevăzute în programa şcolară,
nu depinde doar de metodele tradiţionale de predare, ci şi de
folosirea eficientă a instruirii asistate de calculator.
Dintre principiile care stau la baza elaborării unui program,
amintim:
• principiul paşilor mici şi al progresului gradat, care se
referă la structurarea materiei în cuante mici de informaţie,
care să prezinte un grad de dificultate crescător;
• principiul respectării ritmului individual de învăţare, care
se realizează prin posibilitatea parcurgerii pasului următor numai
după efectuarea corectă a sarcinilor de învăţare propuse de
pasul anterior;
• principiul învăţării activ-interactive presupune solicitarea
continuă şi constantă a elevilor, ceea ce îi autodetermină să
înţeleagă informaţia oferită de program;
• principiul repetării integrate a cunoştinţelor care
realizează repetarea materiei asimilate deja şi stocarea materiei
noi;
• principiul conexiunii inverse, întăririi imediate,
caracteristic oricărui sistem dinamic cu comandă şi control, care
urmăreşte reglarea demersului de învăţare al elevului funcţie
de corectitudinea răspunsurilor date.
Prin intervenţii bazate pe tehnologie înţelegem intervenţii ale
căror caracteristici fundamentale au fost practici bazate pe
tehnologie, aici fiind incluse „intervenţii pe computer sau
video, programe multimedia, evaluare bazată pe tehnologie şi
înregistrări audio cuvânt cu cuvânt”. Folosirea suplimentară
a computerului ca o modalitate de învăţare este eficientă nu
doar pentru familiaritatea intervenţiei de instruire, ci şi pentru
abilitatea elevilor de a ţine parţial pasul cu prezentarea şi
pentru motivaţia adiţională, inerentă în folosirea
computerului.
Deşi, în general, nu se programează toată lecţia, ci numai
anumite secvenţe din aceasta, iar profesorul încearcă să
menţină un echilibru adecvat între discursul propriu şi
utilizarea calculatorului, s-au observat unele
disfuncţionalităţi, cum ar fi:
• insuficienta dezvoltare a limbajului;
• rezolvarea individuală a programului implică solicitarea
susţinută a atenţiei, ceea ce poate determina instalarea
oboselii;
• nu poate înlocui practicile experienţelor şi experimentelor
de laborator şi nici formaţia prin cercetare de laborator;
• diminuarea relaţiilor umane şi sociale care ar putea genera
efecte de înstrăinare, de dezumanizare a procesului de
învăţământ;
Calculatorul oferă un set de informaţii, de întrebări sau
probleme, prezentate sub formă sonoră sau vizuală, prin texte,
imagini foto sau video, prin desene sau grafice. Aceste instrumente
capătă valenţe formative, informative şi educative.
Pentru a direţiona potenţialul
creativ al elevilor cu CES spre acele zone în care ei au şansele
cele mai mari de manifestare eficientă, de realizare afectivă,
este necesar:
• Să se utilizeze tehnologia în procesul de predare –
învăţare cu copiii cu CES;
• Să se utilizeze softuri educaţionale specializate în
învăţare şi terapii specifice;
• Să se proiecteze lecţii în care să integreze tehnologia
modernă.
In cazul elevilor cu dificultăţi de învăţare are unele
avantaje:corectare instantanee, repetarea exerciţiilor,
individualizarea temelor şi a ritmului de învăţare,
interacţiunea continuă cu elevul, evaluarea continuă a nivelului
de învăţare şi a înţelegerii elevului, uniformitatea modului
de prezentare, aplicare şi evaluare şi nu în ultimul rând,
creşterea motivaţiei. In cazul elevilor cu dificultăţi de
atenţie, calculatorul este perceput ca un mediu interactiv, care
le menţine atenţia şi motivaţia, indiferent de gradul de
dificultate al sarcinii.
Softurile alese în procesul de instruire/învăţare urmăresc
atingerea unor obiective clare şi sunt stabilite de către cadrul
didactic cu care lucrează, pe înţelesul copilului şi având în
vedere un anumit interval de timp. Toţi factorii implicaţi
în educaţie trebuie să fie conştienţi că integrarea instruirii
asistate de calculator în procesul instructiv-educativ al elevilor
cu dificultăţi de învăţare este o necesitate. Sunt necesare
elaborarea unor softuri educaţionale de tipul “generatore de
lecţii”, care să fie uşor de utilizat pentru a permite tuturor
cadrelor didactice să-şi elaboreze propriile lecţii electronice
în funcţie de particularităţile grupului de elevi sau în
funcţie de particularităţile unui singur elev. Pentru a
utiliza eficient soft-urile educaţionale în primul rând trebuie
să existe în instituţia de învăţământ echipamente hard şi
soft necesare, apoi cadrele didactice trebuie să cunoască metoda
instruirii asistate de calculator, să o accepte şi să o
folosească ca pe o alternativă la metodele tradiţionale şi nu
în cele din urmă să cunoască bine avantajele şi limitele
utilizării acestei metode didactice. Acestea permit:
• individualizarea învăţării;
• personalizarea parcursului şcolar;
• gradarea sarcinilor şcolare;
• exprimarea încrederii în posibilităţile elevului;
• combaterea complexului de inferioritate; etc.
Pentru a valorifica potenţialul real al fiecărui elev cu cerinţe
speciale este necesară o evaluarea adecvată şi elaborarea unui
plan educaţional individualizat, care să includă utilizarea
tehnologiile de acces şi a instruirii asistate de calculator în
funcţie de particularităţile şi nevoile fiecărui elev cu
cerinţe speciale. Instruirea asistată de calculator alături de
tehnologiile de acces nu exclud metodele tradiţionale de predare
învăţăre, ci doar le completează pentru ca întregul proces de
învăţământ să se adapteze nevoilor elevilor cu cerinţe
speciale. Utilizând
soft-urile educaţionale ca măsură de recompensă a implicării
active a copiilor în sarcina dată pe parcursul unui interval de
timp, aceştia pot fi mai uşor dirijaţi spre comportamente
dezirabile, decât dacă s-ar cere acelaşi lucru prin metode
tradiţionale. Integrarea calculatorului în activitatea
didactică este o modalitate fundamentată psihologic ce duce la
creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ.