Integrarea tehnologiei în procesul de instruire favorizează o învățare activă, flexibilă și personalizată, dezvoltând potențialul creativ al elevilor.
INTEGRAREA REȚELELOR DE COMUNICARE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Învăţământ liceal | Limba şi literatura română
Propus de: mariana_mostoc | 29.05.2022 09:17 | Revista cadrelor didactice nr. 85/2022 | 470 vizualizări
În educația prezentului, măiestria pedagogică și tehnologiile disponibile vor conduce învățarea într-un mediu complex, dinamic, care impune competențe diversificate. Integrarea tehnologiei în procesul de instruire a devenit o necesitate, nu putem face abstracție de progresul din acest domeniu. Accesul tot mai amplu la informație prin intermediul spațiului virtual și interconectivitatea sunt principalele avantaje aduse de tehnologie în procesul de învățare.
Educația nu mai poate fi gândită doar în formatul rigid al unei ore în cadrul static al sălii de clasă. Uneori spațiul virtual oferă soluții noi, resurse mult mai motivante pentru predare-învățare-evaluare. Ieșirea din sala de clasă și intrarea în lumea virtuală reprezintă un pas esențial în apropierea de elevi și în creșterea motivației pentru învățare.
Îmbinarea celor două tipuri de învățare – clasică și digitală – conferă echilibru vieții de elev și ajută la formarea unor deprinderi de adaptare necesare pentru integrarea în societate. În plus, intuiția, entuziasmul și participarea activă a elevilor pot fi provocate și menținute prin utilizarea tehnologiei care permite o instruire mult mai flexibilă și chiar personalizată.
Diversele aplicații pot fi integrate în activitatea didactică pentru realizarea unor proiecte menite să sintetizeze și să fixeze conținuturi, să formeze competențe esențiale specifice studiului fiecărei discipline.
La Limba și literatura română, conceptul de personaj literar poate fi aprofundat prin implicarea elevilor într-un proiect inedit care presupune elaborarea unui profil pe o rețea de socializare personajului preferat din operele epice studiate la clasă.
În realizarea paginii virtuale, elevul va ține seama de modul în care personajul ales este construit în operă: rolul și tipologia ilustrată, statutul social (vârstă, educație, profesie, familie, loc în societate), statutul moral și psihologic, portretul fizic, portretul moral și psihic (daca e cazul), mijloacele de caracterizare, trăsăturile dominante, scenele relevante pentru ilustrarea acestor trăsături, evoluția protagonistului și relațiile cu celelalte personaje. Dincolo de aceste repere, elevul va adopta un demers personalizat, va empatiza cu personajul ales (paginile sunt scrise la persoana I), va integra conexiuni cu experiența sa de viață și de lectură, va reflecta la modul în care concepțiile, reprezentările și ideile autorului sunt evidențiate prin personaje.
Am întreprins acest demers didactic la clasa a X-a, clasă cu profil uman, filologie, și am fost surprinsă de entuziasmul și implicarea activă a elevilor atât de familiarizați cu rețelele de comunicare virtuală.
Proiectul a fost realizat individual, fiecare elev a creat un profil pe o rețea de socializare (Instagram, Twitter, Facebook) personajului preferat din operele epice studiate: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, Moara cu noroc de Ioan Slavici, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Ion de Liviu Rebreanu și Maitreyi de Mircea Eliade.
În realizarea proiectelor, elevii au utilizat în mod creativ texte (citate preluate din operele epice sau prezentări realizate de ei), imagini (desene, grafică, picturi – creații personale inspirate de operele studiate, fotografii, decupaje din ecranizările operelor ș.a.), sunete și secvențe video relevante.
În plus, au avut prilejul să-și dovedească originalitatea și creativitatea prin modul în care au structurat conținutul, prin corelarea imaginilor cu textele, prin conexiunile cu alte domenii și prin creațiile proprii pe care le-au integrat. De pildă, o elevă a creat în versuri o postare pe pagina de Instagram a personajului Maitreyi, iar un alt elev a reprezentat în creații plastice (grafică și pictură) personajul Vitoria Lipan.
Evaluarea proiectelor s-a făcut ținând cont de următoarele criterii: pertinența conținutului, corectitudinea redactării și originalitate. Interevaluarea s-a realizat prin vizualizarea paginilor create, fiecare elev a făcut aprecieri cu privire la proiectele colegilor, într-o atmosferă constructivă, astfel încât să se producă un schimb de experiență util.
Un astfel de proiect dezvoltă interesul elevilor pentru comunicarea interculturală (de exemplu, prin personajul Maitreyi elevul se apropie de cultura și civilizația indiană, prin personajul Ion intră în lumea satului din zona Bistrița Năsăud, prin personajul Vitoria Lipan cunoaște tradiții și obiceiuri din zona Moldovei), dar în egală măsură, cultivă interesul pentru lectură și gustul estetic în domeniul literaturii. În plus, paginile virtuale create pot rămâne niște resurse deschise, o modalitate de a apropia tinerii epocii digitale de scriitori, clasici și contemporani deopotrivă.
Bibliografie:
Daniela Roxana Andron, Ștefania Kifor, Tehnologii digitale în activitatea didactică, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2021
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.