Învățarea centrată pe elev- Școala finlandeză Sibiu

Finlanda a avut un sistem educațional clasic, bazat pe teste
standardizate, până în 1980, când a început o reformă
profundă a sistemului de învățământ. Scopul nu a fost de a
performa la testele Pisa, ci de îmbunătăți real și vizibil
educația finlandeză. De aceea cu atât mai mare mirarea când s-au
clasat pe primele locuri la aceste teste, cu cât elevii finlandezi
nu au fost pregătiți țintit pentru acest tip de teste,
surclasând la mare diferență Suedia, eternul lor rival.
Învățarea timpurie are loc între 0 și 5 ani, când accentul se
pune pe învățarea prin joc și prin deprinderea copiilor să fie
independenți, de exemplu, să învețe să se îmbrace singuri.
Educația pre-primară are loc la vârsta de 6 ani, iar educația de
bază între 7-16 ani, în clasele I-IX. Școlile sunt publice,
educația este gratuită pentru toți, se bazează pe egalitate și
echitate, ore și teme mai puține, mai puțin stres și mai multe
pauze, libertatea (autonomia) profesorilor și autonomia școlilor.
În clasa a 10-a, elevii pot opta pentru a mai studia un an, dacă
notele nu le sunt suficient de bune și doresc să aprofundeze. De
aici elevii pot alege fie liceele teoretice, urmate de universitate,
fie liceele vocaționale, urmate de institute politehnice. Se
promovează educația incluzivă, cu profesori pentru educația
specială pentru a-i ajuta pe elevii cu dificultăți de
învățare, iar în cazurile mai grave, asistenți personali. De
asemenea, la vârsta de 16 ani tinerii pot urma pregătire practică
pentru o anumită meserie, dublată de calificări vocaționale.
Curriculum-ul este realizat de aproximativ 300 de cadre didactice
fiindcă toți profesorii sunt experți în educație. În fiecare
oraș sau municipiu se creează un curriculum local și unul al
școlii, pentru ca educația să fie particularizată pe nevoile
specifice zonei respective. Curriculum-ul are statut de lege în
Finlanda și este cel mai important document școlar. Se face cu
aprobarea politicienilor locali, la nivel local. Toată curricula
poate fi parcursă pe site ul: www.oph.fi. Nu există sistem de
inspecții la clasă, el nu face decât să producă stres inutil
tuturor părților implicate. Masteratul nu este obligatoriu pentru
a preda la grădiniță, de exemplu, însă majoritatea educatorilor
dețin această diplomă. Fundația școlii e constituită din
încredere, pregătire de înaltă calitate, colaborare strânsă
între părinți și profesori. Ce vrem să obținem? Tineri bine
pregătiți pentru viață, conștienți de probleme actuale, cum ar
fi protecția mediului, stil de viață sustenabil, cetățeni
activi și implicați. Tineri capabili să devină oameni,
rezultatele testelor nu primează, ci dezvoltarea laturii umane a
fiecăruia. Elevii sunt cele mai importante persoane din sala de
clasă; toate școlile au un nivel excelent, deci părinții aleg
școala cea mai apropiată de casă, știind foarte bine că nivelul
școlilor e același pretutindeni. Se preferă abordarea
cross-curriculară. Pe lângă profesori de sprijin, psihologi,
psihiatri, școala asigură și orientarea în carieră prin
consilieri dedicați care îi ajută pe elevi să facă alegerile
corecte în carieră- se vizitează companii, licee, universități.
Elevii beneficiază și de servicii medicale gratuite. De unde
provin banii pentru toate acestea? Din taxele deloc mici plătite
statului de către finlandezi, o marte parte din bani sunt
investiți în educație. Profesorul are autonomie totală, atâta
timp cât respectă programa: poate să-si aleagă manualul folosit
sau să nu aibă nici unul, să folosească aplicații, telefonul
mobil, să aleagă pe ce pune accentul mai mult în predare, când
să predea anumite teme, cum sau unde să le predea, ce metode să
folosească, ce alte materii să integreze în predare, câtă temă
să le dea elevilor, cum evaluează elevii. Faptul că elevii
finlandezi nu au teme este un mit: durata acestora crește de la 10
minute pe zi în clasa a I-a la o oră pe zi la clasa a VI-a. S-a
dovedit științific că nu există legătură între procesul de
învățare și volumul temelor primite, de aici reticența în a da
teme foarte multe. Sistemul de învățământ finlandez de bazează
pe flexibilitate și diversitate, pe cunoștințe variate, pe
dezvoltarea abilității de a gândi, pe încredere dată de
profesionalismul cadrelor didactice. Avem încredere totală în
medici, la fel, și în dascăli. Se promoveaza mult valori ca
umanitatea, empatia, feedback-ul pozitiv, pornim de la ideea că
există ceva bun în fiecare dintre noi. Numărul de ore pe
săptămână crește de la 20 de ore în clasa a I-a la 30-32 de
ore la clasa a IX-a. În timpul învățării trebuie să te
distrezi, să-ți placă ceea ce faci; învățarea are loc mult în
afara școlii, indiferent de anotimp. Părinții au și ei un rol
important, iar relația dintre ei și profesori e bazată pe
încredere și respect reciproce, ceea ce conduce la o colaborare
excelentă între aceștia. Profesorii comunică regulat cu
părinții, se organizează întâlniri la școală, iar o dată pe
an profesorul se întâlnește cu familia în cadrul unei
conversații pedagogice. Cultura școlii este importantă,
părinții pot participa la ore și-i pot invita pe elevi la ei la
serviciu. Regulile de la școală sunt simple (de exemplu, a nu se
fugi pe culoare), dar trebuie respectate fiindcă le oferă
siguranță și predictibilitate elevilor. Profesorii trebuie
formați continuu pentru că ei au nevoie de noi metode și
practici, lumea se schimbă continuu. Părinții trebuie să-i
respecte pe profesori, pentru a le oferi un exemplu elevilor.
Evident că părinții își doresc ce e mai bine pentru propriii
copii, dar ei știu ce e mai bine? Unul dintre principii este că
„ imaginația e mai importantă decât cunoștințele” (Albert
Einstein). Copiii nu trebuie uniformizați, puși în același
tipar. Atunci când le limităm imaginația, le limităm de fapt
creativitatea, si, implicit, învățarea. Profesorul este doar un
facilitator, el dă instrucțiunile de bază, iar elevii muncesc mai
departe. Se promovează învățarea bazată pe proiecte, pe teme,
pe cercetare, prin colaborare, învățarea experiențială-
”learning by doing”. De exemplu, subiectul stil de viață
sustenabil poate fi studiat din punct de vedere al biologiei,
geografiei, fizicii, matematicii, educației pentru sănătate,
educației fizice, sociologiei, limbii finlandeze, limbii engleze,
având ca durată o săptămână cu 7 ore de studiu, la clasa a
VI-a. Se dezvoltă astfel un mod de a gândi, de a fi capabil să
explici fenomenele, iar achizițiile noi se construiesc pe
informațiile anterioare. Accentul trebuie pus pe învățat, nu pe
predat. Viața nu e roz întotdeauna, e cu suișuri și
coborâșuri, elevii trebuie să învețe acest lucru, predarea să
fie realistă.

Bibliografie:
Dummet, Paul; Hughes, John and Stephenson, Helen-”Life
Advanced”, National Geographic Learning, Cengage Learning, London,
2017
Lonka, Kirsti-”Phenomenal Learning from Finland”, Edita,
Helsinki, 2018
Mann, Malcolm; Taylore-Knowles Steve-”Optimise”, Macmillan
Education, London, 2017
Curs „Învățarea centrată pe elev- educația secolului 21”-
Finnish Teacher Training Centre Sibiu, formator- prof. dr. Riita
Juusenaho