ÎNVĂŢAREA PRIN PROIECTE – EXEMPLE DE BUNE PRACTICI 4 kituri de proiecte adaptabile pentru limbi moderne şi alte discipline

Prof. FLOAREŞ DANIELA
de la Colegiul Naţional Catolic “Sf. Iosif”, Bacău

Strategie didactică confirmată de practică şi implementată de câţiva ani buni în Statele Unite ale Americii şi în ţările Europei occidentale, învăţarea prin proiecte permite centrarea instruirii pe elevi, implicarea acestora în activităţi autentice care au legătură cu viaţa reală şi care îi pot ajuta să-şi dezvolte competenţele necesare în secolul XXI, dintre ele privilegiate fiind atât învăţarea autonomă cât şi capacităţile de colaborare, de rezolvare a problemelor şi de analiză critică. Este un tip de învăţare care are ca punct de plecare standarde curriculare şi de evaluare promovând interdisciplinaritatea, investigaţia şi demonstraţia asimilărilor prin rezultate şi performanţe. Metoda proiectului oferă posibilitatea de a folosi strategii de instruire şi consiliere variate, care se adresează tuturor elevilor indiferent de stilul lor de învăţare sau de capacitatea intelectuală. Astfel de proiecte pornesc de la întrebări cheie ale curriculumului şi stabilesc conexiuni între standardele de performanţă (obiective de referinţă şi competenţe specifice), capacităţile cognitive de nivel superior ale elevilor (creativitate, imaginaţie, inventivitate etc) şi viaţa reală, oferind cadre didactice, psihologilor şcolari, formatorilor, animatorilor posibilitatea colaborării în cadrul unor abordări interdisciplinare.
Proiectele sunt utile pentru toţi elevii cu condiţia să aibă o semnificaţie, să fie convingătoare, bine structurate şi să nu ceară un mare volum de lucru. Coordonatorul de proiect este un facilitator, un ce îi monitorizează şi îi sprijină pe elevi în munca lor care are drept scop dezvoltarea competenţelor lor de management personal. În funcţie de proiect, elevii pot lucra în echipă de 8-15 membri, în grupuri mai mici de 5-6 membri sau pe perechi. Esenţiale sunt stabilirea realistă a nevoilor de învăţare a elevilor, comunicarea, calitatea activităţilor alese, evaluarea pe fiecare etapă şi oferirea de feedback pozitiv.
Iată 4 proiecte pe care le propunem pentru învăţarea limbii franceze, nivel liceal, dar care pot fi adaptate, în egală măsură, de profesori de alte specialităţi: română, engleză, sociologie, informatică, istorie, geografie, psiholog şcolar etc.
PROIECTUL 1. Întrebare cheie: De ce avem nevoie de alţii? Clasa a XI-a : Voluntariatul îţi schimbă viaţa (S’engager, ça change la vie) În cadrul acestui proiect, elevii acţionează ca sociologi. Fără ca acest aspect să fie o condiţie obligatorie, ideale totuşi pentru acest tip de abordare sunt clasele cu profil ştiinţe sociale care au în curriculum materia Sociologie. Acest lucru permite o abordare interdisciplinară şi o colaborare a profesorului coordonator principal al proiectului (specialitate limbă străină) cu profesorul de sociologie. Elevii sunt împărţiţi pe echipe de proiect de câte 8-10 elevi. Ei fac propuneri pentru întrebările chestionarului, iar în urma conferinţelor cu profesorii coordonatori care funcţionează ca monitori aleg întrebările cele mai potrivite şi concep mai întâi în română sau direct în limba franceză, un chestionar privind implicarea colegilor lor din diferite clase în activităţi de voluntariat. În etapa următoare, elevii aplică aceste chestionare unor grupuri ţintă selectate pe criterii de vârstă, respectiv câte o clasă pe nivel, în aşa fel încât să existe cel puţin 100 de subiecţi participanţi la studiu. După aplicarea chestionarului, se interpretează datele, se formulează concluzii şi se alege forma de prezentare a acestora, de exemplu un articol în formulă bilingvă : română - franceză publicat pe site-ul sau în revista colegiului, o prezentare power point sau o expoziţie de fotografii în oglindă: de o parte, imagini din timpul realizării proiectului/cercetării sociologice, de cealaltă parte, imagini de la activităţile de voluntariat la care au participat unii dintre elevii care au completat chestionarele.
Evaluarea se face în toate etapele proiectului, urmărindu-se implicarea reală a fiecărui elev : etapa alegerii titlului şi temei proiectului, etapa stabilirii strategiilor de lucru, etapa conceperii chestionarului, etapa interpretării datelor, etapa diseminării informaţiei şi a realizării produsului/produselor finale, etapa evaluării finale. Criteriile principale evaluative pot fi în acest caz capacitatea de a lucra în echipă, comunicativitatea şi creativitatea.
În condiţiile în care există acceptul colaborării, proiectul poate implica elevi şi profesori de la mai multe licee. De asemenea, dacă se doreşte, proiectul poate depăşi cadrul instituţiilor şcolare, se poate extinde cercetarea la nivelul comunităţii, ea aplicându-se pe criterii mai largi privind vârsta, adică adolescenţi, tineri şi adulţi de diferite formaţii, psihologi, sociologi, asistenţi sociali, părinţi etc. Din păcate un astfel de proiect extins ar cere o durată mai mare de timp, iar elevii ar fi nevoiţi să prelucreze mult prea multe date pentru ca cercetarea să aibă relevanţă şi legătură cu realitatea. Ei nu trebuie să fie sociologi, ci doar să intre în rol pentru a dobândi experienţă şi a-şi exersa abilităţile de comunicare, colaborare, prelucrare de date etc.
▪ PROIECTUL 2. Întrebare cheie: Cum pot să am o influenţă? Clasa a X-a: Adolescenţa – vârsta tuturor posibilităţilor (L’Adolescence – l’âge du possible) Folosind diferite surse de documentare, elevii caută un adolescent, român sau străin, pe care care îl consideră reprezentativ şi aleg să-l promoveze. În prima etapă, fiecare elev vine cu câte o propunere în cadrul echipei din care face parte, după care se ia o decizie şi se porneşte la lucru. În etapa următoare, întreaga echipă lucrează la conturarea şi prezentarea cât mai convingătoare a adolescentului ales, folosind desene originale, fotografii, postere, citate, fond muzical, integrate într-o prezentare power point sau sub formă de film scurt. În etapa de prezentare, echipele îşi promovează modelele, “idolii”, motivând alegerea făcută, oferind detalii, răspunzând la întrebările celorlalte echipe de proiect şi ale profesorului/profesorilor coordonatori, încercând să convingă în ceea ce priveşte reprezentativitatea subiectului. În etapa finală, se verifică impactul pe care l-a avut fiecare prezentare, dacă a convins şi în ce măsură, apoi se evaluează, se votează şi se realizează, dacă este cazul, un clasament al prestaţiei fiecărei echipe acordându-se bonusuri şi premii. În buna tradiţie a interdisciplinarităţii, la proiect pot fi invitaţi să colaboreze profesori de muzică, desen, informatică, psihologul şcolar sau specialişti din afara şcolii etc.
Învăţarea prin proiecte este o fereastră deschisă pentru educatorii care îşi doresc pentru ei şi pentru elevii lor un orizont mai larg, mai generos, de perspectivă. Abc-ul acestei învăţări poate fi parcurs mai ales prin cursurile propuse de platforma online iTeach (Abordări bazate pe proiecte, Instruirea în societatea cunoaşterii, Evaluarea în şcolile secolului XXI etc.).
▪ PROIECTUL 3. Întrebare cheie: Vârstele umane se identifică cu stări de spirit specifice? Clasa a XI-a : Adolescenţă, Prietenie, Iubire (Adolescence, Amitié, Amour) Elevii acţionează ca reporteri. Împărţiţi în echipe de 8-10 membri, într-o primă etapă ei formulează întrebări pentru un interviu şi culeg mărturii ilustrative pentru definirea subiectivă a celor trei cuvinte cheie: adolescenţă, prietenie, iubire sau, în franceză, a celor 3 A. Dacă interviul depăşeşte nivelul şcolii şi este extins la nivelul comunităţii, grupurile ţintă pot fi selectate pe criterii de vârstă, respectiv copilărie, adolescenţă, maturitate, vârsta a treia. Dacă dotarea şcolii o permite, o altă etapă ar putea presupune realizarea interviului pe internet, prin video conferinţe, şi, în măsura în care competenţele de limbă sunt suficient de dezvoltate, intervievarea unor vorbitori de limbă franceză. În etapa următoare a proiectului, echipele prezintă mărturiile culese, le aleg pe cele pe care le consideră mai reprezentative, le traduc în limba franceză, apoi le postează pe site în formulă bilingvă română-franceză sau le publică în revista liceului. De asemenea, dacă resursele materiale permit aceasta, se poate scoate un mic volum cu mărturiile respective şi cu desene inspirate de ele, realizate de elevi sau de cei intervievaţi.
▪ PROIECTUL 4. Întrebare cheie: Cum influenţează sistemele de guvernare individul? Clasa a XII-a: Construirea noii Europe (Construire l’Europe): elevii acţionează ca europarlamentari. Lucrând în echipe de 8-10, în funcţie de nevoile lor de învăţare, accesând diferite surse (bibliotecă, internet), ei realizează mai întâi o cercetare privind statutul şi profilul unui europarlamentar, se familiarizează cu competenţele organismelor Uniunii Europene sau fixează informaţia pe care o au deja de la istorie şi geografie, exersând comunicarea într-o limbă străină pe tematica respectivă. Este favorizată astfel, din nou, abordarea interdisciplinară. Etapa următoarea presupune intrarea în rol: în cadrul echipei lor, independent de celelalte echipe pentru a creea un cadrul competitiv, elevii depistează marile probleme europene şi mondiale, străduindu-se să meargă de la analiza cauzelor spre găsirea unor soluţii pertinente. După evaluarea acestei etape, fiecare echipă îşi trimite un număr egal de membri pentru lucrul pe comisii de lucru, în cadrul acestei etape fiind prezentate, selectate, reformulate propunerile “grupurilor parlamentare”, după care toţi “europarlamentarii” se întrunesc în plen pentru intervenţii, dezbateri şi vot. Produsul final al proiectului poate fi o scrisoare deschisă, tehnoredactată într-o limbă străină pe care o cunosc sau în formulă bi/trilingvă, respectiv română-franceză-engleză. Ea ar trebui să conţină propunerile, soluţiile, concluziile tinerilor “europarlamentari”, şi să fie trimisă Parlamentului European al Tinerilor. Evaluarea finală, realizată atât de profesor/profesori coordonatori cât şi de colegi, vizează prestaţia complexă, implicarea şi rezultatele obţinute de fiecare elev-“europarlamentar” în toate etapele proiectului. Proiectului poate creşte motivaţia pentru învăţarea limbilor străine şi prin faptul că simulează o situaţie reală pe care o experimentează elevii care au proiecte Euroscola câştigătoare şi ajung să petreacă o zi la Parlamentul European de la Strasbourg în calitate de europarlamentari, cum s-a întâmplat cu elevii şi profesorii colegiului nostru în 2010, 2012 şi 2014.

Referinţe bibliografice:
1. http://iteach.ro/cursuri/course/;
2. Chiş Elena. Învăţarea prin proiecte, https://prezi.com/e6ncguwgtio3/invatarea-prin-proiecte/
3. Programă şcolară avizată pentru limba franceză, curs liceal, http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+587++/