Luarea de notițe. Sistemul Cornell

Luarea de notițe. Idei generale:
Luarea de notițe nu este un simplu proces de transcriere, ci este și un proces atent de analiză și de procesare a informației, respectiv de identificare a ideilor esențiale și de conectare a acestora (Darling, 2017). Prin intermediul notițelor noi reținem, reactualizăm, clarificăm, corectăm și recapitulăm cu ușurință un material anterior învățat la școală.
Conform lui Băban (2011), luarea de notițe are următoarele funcții:
a) Este o modalitate externă de stocare a informației. Informațiile scrise pe caiet sau pe foaie pot fi oricând accesate și revizuite după notare.
b) Facilitează encodarea și reactualizarea materialului. Prin luarea de notițe materialul este codat prin intermediul simțurilor vizual, auditiv și kinestezic, ceea ce permite o mai ușoară retenție și reamintire a acestuia.
c) Permite structurarea materialului chiar în timpul predării acestuia.
Luarea de notițe nu este un proces ușor, motiv pentru care acestea trebuie să satisfacă o serie de cerințe, precum cele enumerate de Neacșu (2015):
- Notițele trebuie să fie precise și fidelele textului, fiind admise până la 50% din expresiile autorului
- Se va ține cont de utilizarea parafrazării, respectiv utilizarea unor cuvinte în limbaj propriu.
- Cunoștințele complexe pot fi prezentate grafic și schematic
- Se va ține cont de prezentarea sub formă condensată, de tip rezumat, a textului original.

Astfel, textul notat trebuie să fie o variantă schematizată, parafrazată, condensată și în același timp fidelă textului original după care s-au redactat notițele. De asemenea, se recomandă un stil de luare de notițe care să permită revizuirea și completarea lor ulterioară cu aspecte precum titluri și subtitluri, propoziții de clarificare, cuvinte cheie sau întrebări de verificare de cunoștințe.

Sistemul de notițe Cornell
Din motivele enumerate mai sus, mai multe universități și licee au propus mai multe modalități prin care putem lua notițe într-o manieră cât mai structurată. Dintre acestea, sistemul care s-a impus cel mai mult este sistemul T sau sistemul Cornell de luare de notițe, atât datorită eficienței sale în facilitarea învățării, cât și a ușurinței cu care acesta poate fi însușit de către elevii din gimnaziu și liceu, respectiv de către studenți.
De ce ar trebui folosit sistemul Cornell de luare de notițe? Thurler (2021) afirmă că această metodă promovează ascultarea activă și implicarea activă în procesul de luare de notițe, atât în timpul redactării lor, cât și după ce au fost revizuite. Tot acesta afirmă că acest sistem îi ajută pe elevi să evalueze într-o manieră critică textul citit astfel încât aceștia să identifice conceptele și ideile principale din cadrul fiecărei lecții. Nu în ultimul rând, sistemul Cornell îi ajută pe elevi să își organizeze informațiile notate într-o manieră logică, sistematică și ușor de recapitulat, astfel încât să poată învăța mai eficient fie pentru a consolida optim informațiile pe termen lung, fie pentru a se pregăti de următoarea lecție de evaluare.

Etape în sistematizarea lecției conform modelului Cornell:
Notițele în sistem Cornell se pot lua pe o pagină A4 sau pe o foaie de caiet studențesc care să fie împărțite în trei secțiuni (Băban, 2011, Darling, 2017, Thurler, 2021):
a) Secțiunea 1 care este porțiunea cea mai mare, este plasată în partea dreaptă a foii și care acoperă 2/3 din pagină. În această secțiune vor fi înscrise ideile notate într-o manieră informală sau așa cum au fost auzite la ora de predare.
b) Secțiunea 2 plasată în partea stângă a foii. Aceasta se desenează sub forma unei coloane și se mai numește și porțiunea cuvintelor cheie. În această coloană vom scrie cuvintele cheie, definiții, întrebări de clarificat sau subtitluri la notițele scrise în partea dreaptă din secțiunea 1. Această secțiune poate fi completată fie în timpul orei, fie la revizuire după oră.
c) Secțiunea 3 plasată în partea de jos a foii. Se mai numește și zona rezumatului și este cea mai mică secțiune. În această zonă sunt notate câteva concluzii generale ale lecției scrise. Se recomandă completarea lor după recapitularea textului citit. Concluziile nu ar trebui să depășească mai mult de 2 sau 3 propoziții.
Schița sistemului de luare de notițe Cornell este prezentată și sub forma imaginii de mai jos
(Sursă imagine: By Icez~enwikibooks at English Wikibooks - Transferred from en.wikibooks to Commons., Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=61796077)

Exemplu de utilizare a notițelor Cornell:
Mai departe oferim un exemplu scurt sau sintetic de aplicare a sistemului Cornell la disciplina Psihologie pentru însușirea unor noțiuni elementare despre limbaj.
În secțiunea 1, partea dreaptă a foii, elevii vor scrie lecția așa cum au receptat-o de la profesor, conform manualului utilizat: definiții despre limbaj, mecanismul vorbirii, diferențele dintre limbă și limbaj, funcțiile limbajului: comunicare, dialogală, pragmatică, ludică, formele limbajului.
În secțiunea 2, coloana din stânga foii, în timpul orei sau în timpul unei lecturi independente, elevii pot scrie în coloană diferite exemple limbaj activ și pasiv, respectiv de limbaj verbal (discurs, mesaj pe Facebook), paraverbal (tonul coborât sau ușor ridicat pentru a transmite plictiseală sau, dimpotrivă, iritare) sau nonverbal (expresii ale feței asociate cu tristețea, postura corpului impozantă, ce spune distanța dintre oameni despre aceștia). Elevii pot scrie totodată în partea stângă câteva întrebări la care vor răspunde pe loc sau mai târziu precum: De ce este importantă dezvoltarea limbajului pentru gândire? sau Ce putem comunica prin intermediul gesturilor sau expresiilor faciale?. Nu în ultimul rând, elevii pot scrie în coloană subtitlurile lecției și le vor plasa astfel încât să fie asociate cu notițele redactate la oră, respectiv să scrie cuvântul Definiție lângă definiție sau Tipuri de limbaj lângă clasificarea tipurilor de limbaj.
În secțiunea 3 elevii vor scrie concluziile lor personale despre lecția limbaj, respectiv o definiție personală a acestui proces psihic, precum și o impresie despre varietatea formelor de comunicare utilizate de oameni (Ex: gesturi prin care comunicăm iritare).

Bibliografie:

Băban, A. (2011) – Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Editura ASCR Cluj-Napoca
Darling, N., PhD. (2017) – Using Psychology to Boost Your Grades: Taking Notes. Sursa: https://www.psychologytoday.com/us/blog/thinking-about-kids/201708/using-psychology-boost-your-grades-taking-notes
Neacșu, I. (2015) – Metode și tehnici de învățare eficientă. Fundamente și practici de succes, Editura Polirom Iași
Thurler, P. (2021) - Improve Your Note-Taking Skills with the Cornell Method. Sursa: Improve Your Note-Taking Skills with the Cornell Method (herzing.edu)