Manifestarea interesului pentru lectură

M-am întrebat deseori cum putem noi, învățătorii, să-i determinăm pe copii să citească. Pentru că lectura nu mai este o activitate atractivă a copiilor (și nici a adulților, din păcate), m-am gândit că această competență specifică este chiar o provocare pentru mine, provocare care iscă – la rândul ei- alte provocări:
- Copiii nu mai doresc să citească, având cu totul alte pasiuni;
- Nu au model de urmat în familie, părinții necitind din diverse motive;
- Ei caută alte surse “de a ști, de a cunoaște acțiunea cărții”: vizionarea de filme cu ecranizarea respectivei cărți, căutarea pe internet a rezumatului cărții sau a altor informații despre carte;
- Lipsa timpului pe care de multe ori o invocă atât copiii, cât și părinții, mulți dintre elevi fiind cuprinși în multe alte activități: sportive, muzicale, culturale, limbi străine etc.

Soluțiile pe care le propun și pe care o să le aplic la clasă ar fi următoarele:

1. Utilizarea unor metode interactive, care să le stârnească elevilor curiozitatea, interesul de a ști ce “ce va urma” în cartea respectivă:
• Diagrama Venn – care să cuprindă aspecte diferite din carte/film pe de o parte, aspecte care se regăsesc atât în carte, cât și în film- pe de altă parte;
• Lectura cu predicții – începem în clasă un capitol; se vor face predicții asupra ce ar putea să se întâmple și vor avea de citit doar un capitol; așa se va proceda până la terminarea cărții;
• Pălăriile gânditoare;
• Cadranele;
• Eseul de 3-5 minute;
• Interviul;
• Piramida textului – accent pe cauză – efect;
• Harta textului – accent pe cauză – efect.

2. Evaluarea sub alte forme decât clasicele teste sau completarea fișei de lectură:
• Concursuri literare;
• Rebusuri;
• Jocuri de rol;
• Jurnalul de lectură;
• Dramatizări.

3. Periodic – o dată pe lună – fiecare copil să-și prezinte cartea cu conținut informațional pe care o citește; sunt foarte mulți copii care sunt pasionați de diverse teme: dinozauri, piramide, faraoni, diverse personalități istorice, cântăreți, sportivi etc; realizarea de portofolii tematice despre aceste pasiuni pe care le au copiii.

4. Punerea copilului în “pielea personajului/ autorului”:
• Ce ai face dacă….?
• Creează un alt final capitolului/ cărții.

Toate aceste strategii propuse le putem aplica în situații diferite de orele de limba română; acestea ar fi:
• Ceainării – citim în timp ce bem ceai și mâncăm prăjituri;
• Cercuri literare;
• Oră de lectură în grădina școlii/ parc/ livadă;
• Dramatizări prezentate pe scenele Caselor de cultură, ale Centrelor culturale (dacă există în localitate;
• Serbări școlare;
• Participarea la concursuri de teatru;
• Oră de lectură în biblioteca școlii/ biblioteca localității.