Măsuri de intervenție timpurie pentru prevenirea abandonului școlar

Șerban Raluca-Cristina
Școala Gimnazială „Prof. Ilie Popescu” Șotânga, județul Dâmbovița

Politicile de prevenire și de reducere a abandonului școlar trebuie să aibă în vedere o gamă largă de factori, deoarece motivele pentru care elevii abandonează școala sunt adesea complexe și interconectate. Intervenția timpurie este necesară pentru a aborda problemele apărute la începutul procesului cumulativ care duc la abandon școlar. Activităţile de prevenire au un mai mare succes în ceea ce priveşte participarea şcolară decât cele de intervenţie propriu-zisă. În acest sens, s-au avut în vedere asigurarea unui demers pedagogic de calitate, asigurarea dotărilor și a resurselor materiale care să asigure condiții de confort, siguranță și accesibilitate, precum și întărirea colaborării cu factori reprezentativi din comunitate și cu membrii comunității în general. După ce un elev renunţă la studii o perioadă de timp, este mai dificil să se reîntoarcă la şcoală şi să-şi continue studiile. De aceea, pentru a pune în practică această strategie pro-activă, este necesar să se iniţieze un proces de identificare a elevilor în situaţie de risc şi a factorilor specifici de risc, să se monitorizeze evoluţia acestor elevi şi să se realizeze, dacă este cazul, o serie de măsuri corective.
În școala noastră, riscul de abandon școlar este relativ mic, deoarece elevii au fost monitorizaţi în ceea ce priveşte adaptarea încă de la începutul şcolarizării, astfel încât eşecul lor şcolar a putut fi prevăzut şi prevenit. Încercăm, pe cât este posibil, să suplinim, prin oferta educaţională şi de sprijin în învăţare şi incluziune, lipsurile cu care vine elevul din familie şi comunitate şi să eliminăm sau să minimalizăm efectele negative pe care o parte dintre aspectele legate de contextul socializării le pot avea asupra şcolarizării copilului. În acest sens, au fost elaborate sisteme de avertizare timpurie pentru elevii expuși riscului, aceasta contribuind la luarea de măsuri eficiente înainte ca problemele să devină manifeste, precum și înainte ca elevii să se îndepărteze de școală, să lipsească de la școală sau să abandoneze școala. Au fost folosite diverse metode, mecanisme de detectare precoce a riscului de abandon școlar, semnalele timpurii de părăsire a școlii - lipsa atenției, schimbări în starea emoțională, dezinteresul, dificultățile de învățare, rămânerea în urmă, inclusiv absenteismul școlar și comportamentul inadecvat, au fost detectate rapid. În cadrul proiectului „Educația e șansa ta!”, ce a avut ca scop prevenirea și diminuarea absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii prin realizarea unui program școlar și extrașcolar care să cuprindă: remediere școlară, activități de consiliere, contribuind, în acest mod, la creșterea calității procesului de învățământ și a dezvoltării instituționale, elevii în cauză au beneficiat de sprijin pentru recuperarea materiei sau pentru a ține pasul cu parcurgerea programei la clasă, înlăturându-se, astfel, sentimentul de frustrare și izolare. A fost realizat un plan de sprijin individual, convenit cu elevul și familia sa, stabilind obiective clare și realizabile. Un aspect foarte important este participarea activă a elevilor la viața școlară. Elevii trebuie să se simtă parte a școlii la fel cum se simt parte a familiei lor. Responsabilizarea de acest gen determină creșterea atașamentului față de școală și față de toate activitățile derulate. Acest lucru se poate realiza prin implicarea în diverse activități extrascolare și proiecte europene unde copiii să lucreze împreună, să se împrietenească și să învețe să promoveze școala ca pe un rezultat al muncii lor. Școala noastră desfășoară, permanent, activități extrașcolare în colaborare cu școli din județ, din țară și din străinătate, în cadrul unor proiecte educative, activități ce au fost promovate pe pagina de Facebook a școlii. Un astfel de proiect este „European Christmas Tree Decoration Exchange” care presupune realizarea şi schimbul de podoabe pentru bradul de Crăciun între copiii din școli din diferite ţări ale Uniunii Europene.
Proiectul Județean „Și-acum am devenit prieteni!” a avut în vedere schimbul de experiență între școli pentru dezvoltarea personală a elevilor.
Învățarea interactivă și nonformală este esențială pentru creșterea interesului elevilor față de școală. Deși poate să pară superficială sau ieșită din contextul programei școlare, învățarea nonformală este cea care îi ajută pe elevi să se simtă valoroși chiar și atunci când au carențe educaționale, îi responsabilizează prin joc, îi face „să crească” fără să simtă presiunea maturizării.
Am acordat prioritate și educației și îndrumării în carieră. Elevii nu știu întotdeauna ce vor și, de aceea, au nevoie de ghidaj specializat. Cunoscându-le abilitățile, posibilitățile intelectuale, profesorii, diriginții, consilierii, mediatorii și familia lucrează la îndrumarea acestora spre o anumită meserie pentru a-i motiva. Abordarea personalizată a acestor elevi vizează pe de o parte, reducerea impactului negativ al unor factori legaţi de socializarea primară în familie, iar pe de altă parte, prevenirea sau diminuarea intervenţiilor negative ale unor factori legaţi de experienţa şcolarizării (adaptarea la orarul şcolar şi la solicitările curriculumului şcolar, incluziunea în colectiv etc.). Elevilor li se oferă sfaturi clare, imparțiale și constructive, care să-i ajute să se asigure că sunt conștienți de situația lor și sunt ghidați pentru a-și alege corect drumul în viață. Consilierea le permite să depășească în mod individual dificultățile școlare, sociale sau personale specifice. Adaptarea predării la cerințele elevilor, consolidarea unor metode de învățare individualizate și asigurarea unui sprijin pentru elevii expuși riscului îi ajută pe aceștia să se adapteze cerințelor de educație formală.
Pe lângă contribuțiile profesioniștilor, familiile și părinții s-au implicat în activitățile școlii. Creșterea gradului de implicare a părinților, consolidarea cooperării lor cu școala și crearea de parteneriate au condus la dezvoltarea unei relații pozitive între cadrul didactic-copil-părinte și, foarte important, au sporit motivația de a învăța în rândul elevilor. În acest sens, supravegherea la domiciliu, controlul frecvenței și al rezultatelor școlare, sprijinul acordat copilului în efectuarea temelor pentru acasă și în îndeplinirea sarcinilor, suportul moral și material, participarea părinţilor la şedinţele cu părinţii și, nu în ultimul rând, cooptarea părinţilor în cât mai multe activități școlare și extrașcolare, dar și în consiliile de conducere a şcolilor sunt aspecte indispensabile, deoarece familia şi şcoala prin desfășurarea activităţilor împreună sau separat urmăresc atingerea unui obiectiv comun: reuşita educaţională şi, ulterior, cea socio-profesională a copilului. A investi familia cu responsabilitatea totală a eşecului sau a reuşitei educaţionale şi socio-profesionale a individului este la fel de greşit cu a aştepta acelaşi lucru de la şcoală. Cea mai bună abordare este colaborarea, cooperarea, împărţirea responsabilităţii eşecului educaţional şi socio-profesional al elevului, precum şi succesul acestuia.
La nivelul școlii noastre, am înființat Asociația părinților și cadrelor didactice „Teiul Doamnei”, al cărei președinte sunt, care are ca scop asigurarea cadrului material și organizatoric, pentru apărarea și promovarea intereselor părinților și cadrelor didactice, încercând să stimulăm dezvoltarea socială a comunității locale, prin inițierea și derularea de activități și proiecte privind ajutorarea copiilor ce fac parte din medii dezavantajate, dar și încurajarea performanței prin oferirea de burse. Prin intermediul acestei asociații am reușit să achiziționăm materialele și mijloacele necesare desfășurării unui proces instructiv-educativ de calitate, am acoperit, pentru elevii cu situație materială modestă, costurile excursiilor tematice și ale deplasărilor din cadrul parteneriatelor cu alte școli. Foarte multe dintre activitățile extrașcolare sunt organizate în colaborare cu părinții, familia elevilor, sprijinul nefiind exclusiv financiar: excursiile tematice, vizionarea unor spectacole de teatru sau a unor filme, Ultimul clopoțel, organizarea serbărilor etc. Serbările de sfârșit de an sunt transformate în adevărate spectacole. Toți elevii sunt implicați în programe artistice (scenete, momente muzicale, dans, recital etc.), nu numai cei premiați. În felul acesta, fiecare copil simte că este apreciat, valorizat, iar părinții își schimbă atitudinea față de propriul copil, față de cadrele didactice, față de școală, în general.
Sprijinul și responsabilizarea cadrelor didactice în activitatea lor cu elevii expuși riscului de a abandona școala reprezintă condiții prealabile luării unor măsuri de succes la nivelul școlii. Educația inițială a cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă dedicate cadrelor didactice și directorilor de școli îi ajută pe aceștia să facă față diversității din sala de clasă, să susțină elevii proveniți din medii socioeconomice dezavantajate și să rezolve situațiile de predare dificile. Este important ca profesorii să aibă abilități de a se implica și de a motiva toți elevii din clasa lor. Este importantă instruirea profesorilor în identificarea și abordarea riscurilor de abandon școlar, precum și în utilizarea metodelor moderne de predare și a managementului clasei și a abilităților de consolidare a relațiilor.
În ceea ce privește strategiile de dezvoltare a relațiilor cu actorii reprezentativi ai comunității pentru prevenirea abandonului școlar, se impune o „abordare holistică”, în cadrul căreia întreaga comunitate şcolară (conducerea şcolii, cadre didactice, elevi, familiile acestora) participă la un efort colectiv şi coerent, în strânsă colaborare cu întreaga comunitate și cu partenerii externi. Cooperarea cu acești parteneri poate contribui la vitalizarea și diversificarea actului educațional, la motivarea elevilor și, în final, la atractivitatea educației pentru elevi care este scopul în lupta pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar. Parcursurile traversează diverse moduri de a învăța și a fi, iar dacă acestea sunt flexibile, iar părinții și elevii sunt capabili să ia decizii documentate, putem vorbi de o experiență pozitivă pentru elevi.
De-a lungul carierei mele, am colaborat cu autoritățile locale, cu Primăria, cu Biserica, cu Poliția locală, cu Teatrul Municipal „Tony Bulandra” Târgoviște, cu Ocolul Silvic Târgoviște , cu S.C. MF PLAST SERV SRL Ulmi. Din anul școlar 2015, am avut o colaborare fructuoasă cu Fundația „Andrei” Târgoviște care are drept scop „Ajutorarea persoanelor din România aflate în dificultate”. Activitatile fundației contribuie la creșterea demnității persoanei aflate în nevoi. Prin premiile acordate, elevii sunt motivați să devină performanți. În anul școlar 2016-2017, în Săptămâna Educației Globale, am invitat reprezentanți ai Armatei Române pentru a-i face pe elevi să înțeleagă ce înseamnă sacrificiul și să nu renunțe niciodată atunci când în viață întâmpină obstacole. În anul școlar 2017-2018, am încheiat un protocol cu Institutul Hispano Român, pentru a marca Centenarul Marii Uniri. Colaborările cu Centrul de Prevenire a Criminalității Târgoviște, în cadrul Proiectului Județean „Atenție! E viața ta!”, cu Centrul Antidrog Dâmbovița și IPJ Dâmbovița, Crucea Roșie Dâmbovița, ISU Dâmbovița au avut, de asemenea, rezultate benefice în schimbarea atitudinii elevilor față de școală. Fiind coordonator local SNAC, dar și județean, nu au lipsit nici activitățile de voluntariat. Organizarea unor activități precum Târgul de Crăciun, Festivalul Toamnei, Mărțișor… de suflet și Balul Bobocilor au presupus vânzarea de produse realizate în colaborare elevi-părinți-profesor, iar cu banii strânși am achiziționat cele necesare pentru copilașii de la diferite Centre de Zi (Răzvad, Șotânga) și de la Școala Specială Târgoviște, dar și materiale și mijloace didactice pentru desfășurarea optimă a procesului-instructiv.
Exemplele de activități desfășurate în vederea prevenirii și combaterii abandonului școlar sunt nenumărate, și, după cum se observă, nu am fost singuri, încercăm să facem tot posibilul ca elevii să aibă o atitudine pozitivă față de școală, iar părinții să ne fie parteneri de încredere. Vom continua tot în acest spirit, pentru că trebuie să le oferim elevilor un mediu constructiv care să îi propulseze către o viață mai bună. Atâta timp cât cei aflați în nucleul acestui proces de transformare își păstrează energia și ascultă nevoile copiilor de a-și construi un viitor solid, există convingerea că procesul de transformare nu va înceta, bucuria realizărilor împreună va genera o dorință și mai mare de a continua cu noi proiecte pentru a îmbunătăți viața școlii și a comunității.
BIBLIOGRAFIE
1. Agabrian, M., Milea V. - Parteneriate școală-familie-comunitate, Editura Institutul European, Iași, 2005.
2. Crețu E., Probleme de adaptare școlară, Editura ALL Educational, București, 1996.
3. Neamțu C., Deviația școlară, Editura Polirom, București, 2003.
4. Ortan F., Comunicare interpersonală în mediile școlare, Editura Universității din Oradea, 2005.
5. Voicu, B. (coord.), Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010.
6. Vrabie D., Atitudinea elevului față de aprecierea școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975.
7. *** Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, Ministerul Educației şi Cercetării Ştiințifice, 2015.
8. *** Suport de curs – Managementul sistemic al clasei de elevi, CCD Timiș, 2020.