MATEMATICA PRIN JOC

MATEMATICA PRIN JOC

Profesor învățământ primar: Mutu Elena Cristina
Școala Gimnazială ,,Alexandru Podoleanu”- Podoleni, Neamț

« Matematica e ca urcuşul pe munte. Efortul e răsplătit de
privelişti măreţe. Ca şi pe munte, ascensiunile în
matematică sunt frumoase dacă nu eşti obsedat doar de locul unde
vrei să ajungi şi dacă eşti în stare să savurezi tot ce
întâlneşti pe parcurs. » (Barbu, H., Popescu, E. -«
Activităţi de joc şi recreativ – distractive »
Deoarece « lumea este guvernată de numere »
(Pitagora), suntem obligaţi să le trezim elevilor dragostea pentru
ele, să-i învăţăm să se « joace » cu operaţiile şi
conceptele abstracte, precum şi să descopere calea de a da
răspuns unor « probleme » ce par imposibile la prima vedere.
Matematica, această lume aridă a cifrelor, constituie,
în şcoală, deliciul celor mici, coşmarul celor mari şi în
acelaşi timp una din disciplinele de bază.
Una peste alta, o considerăm „Regina
disciplinelor”. Rolul ei este, fără îndoială, unul esenţial
în formarea unei gândiri logice, riguroase şi organizate de care
avem atâta nevoie. Fără un fundament solid în însuşirea
acestui obiect e greu să construieşti o personalitate armonios
dezvoltată, cu o ordine interioară bine definită.
Omul modern nu poate exista, rezista, supravieţui
într-o societate de auto-organizare, selectare, ordonare a
priorităţilor.
Iată de ce este necesară matematica, chiar pentru
cei care nu urmează să activeze în domeniul ei sau într-un
domeniu conex.
Se spune că matematica aşa a şi apărut: din
necesitatea de a rezolva probleme practice de numărare, măsurare,
de calcul a cheltuielilor.
Dacă luăm în calcul componenta psihologică a
aplicabilităţii cunoştinţelor de matematică, putem afirma că
ea constituie un factor motivant care poate asigura succesul
învăţării (tabla înmulţirii mă ajută la cumpărături, la
numărarea rapidă a unor mulţimi de obiecte, la estimarea a
numărului de obiecte).
Asemeni tuturor dascălilor, sunt conştientă de
importanţa fenomenelor psihice profunde, gândirea, înţelegerea,
creativitatea şi, prin activitatea pe care o desfăşor, nu voi
uita că misiunea unui dascăl este de a forma şi de a modela
personalităţi, constructori activi ai societăţii, inteligenţi,
capabili să facă faţă oricăror probleme ivite în activitatea
de zi cu zi.
Jocul didactic matematic reprezintă un ansamblu de acţiuni şi
operaţii care urmăresc obiective de pregătire intelectuală a
elevilor, generând o motivaţie stimulatorie şi constituind o
prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.
Introdus inteligent în structura lecţiei, jocul didactic matematic
poate să satisfacă nevoia de joc a copilului, dar poate în
acelaşi timp să uşureze înţelegerea, asimilarea cunoştinţelor
matematice şi formarea unor deprinderi de calcul matematic,
realizând o îmbinare între învăţare şi joc.
Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase
avantaje pedagogice:
 tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni abstracte
 Are o eficienţă crescută în situaţia consolidării şi
verificării cunoştinţelor, dar şi în cea de predare.
 Facilitează asimilarea cunoştinţelor matematice, formarea
unor deprinderi de calcul matematic, realizând îmbinarea
armonioasă între învăţare şi joc.
 Este un mijloc eficient de evaluare, arătând în ce măsură
elevii şi-au însuşit cunştinţele necesare.
Tipuri de jocuri folosite de mine la clasă:
I.CAPITOLUL: ADUNAREA ŞI SCĂDEREA ÎN INTERVALUL 1-1000
Conceptul de număr natural şi operaţiile cu numere naturale
adunarea şi scăderea la clasa a II-a sunt fundamentale în
matematică şi au o deosebită importanţă practică (la
cumpărături, la numărarea unor mulţimi de obiecte, la estimarea
numărului de obiecte).
♣ cuvinte încrucişate;
♣ glume matematice;
♣ ghicitori matematice;
♣ probleme distractive;
♣ curiozităţi;
Jocuri didactice pentru consolidarea deprinderilor de numărat şi
socotit:
a) la clasa I se folosesc cu succes următoarele jocuri matematice:
,,Învăţăm să numărăm”, ,,Cine ştie să numere mai
departe?”, ,,Caută vecinii”, ,,Răspunde la întrebările
mele”, ,,Câte sunt?”, ,,Ghicitoarea numărului ales”, etc.
b) la clasa a II-a se pot folosi următoarele jocuri matematice:
,,Cine urcă scara mai repede?”, ,,Câţi ani ai?”, ,,Magazinul
clasei”, ,,Cum putem ghici două numere mai mici ca 10?”, etc.
c) la clasa a III-a ,,Robotul socoteşte”, ,,Completează corect
semnul”, ,,Cum putem ghici două numere mai mici ca 10”,
,,Compuneţi dacă puteţi”, ,,Este corect rezultatul?”, etc.
d) la clasa a IV-a: ,,Cifrul matematic”, ,,Robotul socoteşte”,
,,Ce formă geometrică au?”, ,,Compuneţi problema după
exerciţiul colegului de bancă”, ,,Cifrul matematic”, ,,Un joc
în care nu pierde şi nu câştigă nimeni”, ,,Cifra 9”, ,,Care
pot fi cerinţele”, etc
II.CAPITOLUL: ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE
În contextul aplicării noţiunilor matematice în practică, se
înscriu şi predarea noţiunilor de geometrie. Geometria a luat
naştere ca urmare a necesităţii practice a oamenilor şi s-a
dezvoltat în strânsă relaţie cu acestea. Elevii pot folosi
elementele de geometrie şi în viaţa de toate zilele. În plan
practic se urmăreşte formarea capacităţii de a utiliza
cunoştiinţele de matematică în rezolvarea problemelor pe care le
pune viaţa de toate zilele, de a contribui în mod creator la
soluţionarea laturilor matematicii ale problemelor care se ivesc la
tot pasul.
Exemple de jocuri didactice aplicate la clasă – capitolul:
Elemente intuitive de geometrie
 Să desenăm numai cu figuri geometrice...
Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii şi
originalităţii, educarea imaginaţiei creatoare, formarea
deprinderilor de a realiza desene pe anumite teme.
Sarcina didactică: crearea unor desene pe o anumită temă.
Desfăşurarea jocului
Elevii vor trebui să creeze cât mai multe şi mai originale desene
pe o anumită temă propusă de invăţător sau aleasă de ei. De
pildă ,,Castelul fermecat”.
Se aleg teme mai generale, în cadrul cărora să se poată realiza
o multitudine de desene. Elevii vor începe să efectueze cât mai
multe desene pe această temă.
Vor fi evidenţiaţi elevii care au utilizat cât mai multe figuri
geometrice, au realizat cele mai multe, mai variate şi mai
originale desene. Nivelul de realizare a desenului va trece pe
planul al doilea.
Jocul se poate continua pe o altă temă. Se va proceda
în mod similar.
 ,,1001 de desene"
Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii
şi originaliăţii.
Sarcina didactică: încadrarea diferitelor figuri geometrice sau a
unor forme colorate în cele mai multe desene originale.
Desfăşurarea jocului
Elevii vor trebui să încadreze o anumită figură
geometrică în cât mai multe desene originale şi să scrie
dedesubt numele desenului. Dintr-un cerc ar putea realiza unele
desene ca:

Toate figurile geometrice pe care le vor învăţa la orele de
matematică, vor fi formate din drepte orizontale, verticale sau
oblice. Învăţătorul îi poate anunţa pe elevi ceea ce vor
învăţa la orele următoare şi anume linii frânte şi linii
curbe şi le poate spune că atunci când vor fi mari şi vor lucra
în fabrică, pe un şantier, la croitorie sau la cizmărie vor
trasa linii pe materialele ce le lucrează.
Elevilor e bine să li se dea exemple pentru a înţelege mai bine,
astfel li se poate spune că dacă un bloc de locuinţe nu va fi
lucrat perfect vertical şi va fi înclinat spre dreapta sau
stânga, el se va prăbuşi - va cădea. Dacă un croitor trasează
pe stofă linii mai scurte atunci când desenează mâneca la o
haină, atunci mâneca acelei haine va fi mai scurtă decât
cealaltă. Haina va veni urât pe om.
III. CAPITOLUL: UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Ţinând seama de dezvoltarea psihică a şcolarului mic şi de
dificultăţile înţelegerii noţiunilor de unităţi de măsură,
se impune ca situaţiile de învăţare să aibă şi un pronunţat
caracter intuitiv şi practic-aplicativ. Este necesar ca aceste
activităţi să fie corelate cu experienţa empirică a elevilor,
cu preocupările lor - jocul didactic fiind o metodă eficientă
utilizată în cadrul unor acţiuni directe de măsurare şi
comparare.
Pentru formarea capacităţii de apreciere cu uşurinţă şi
relativă exactitate a unor lungimi date, se pot desfăşura
exerciţii-joc, de forma: ,,Ce distanţă există între pomii din
grădină?”, ,,Ce înălţime au colegii de pe rândul meu?”,
,,Ce lungime crezi că are…?”. Prin jocul ,,Calculaţi lungimea
traseului” avem posibilitatea de a forma elevilor, pe lângă
deprinderile de calcul matematic, capacitatea de a se orienta pe
harta turistică şi a calcula distanţa pe care trebuie să o
parcurgă pe un itinerar dat sau ales.
Un alt punct din acest capitol, cu rol foarte
important, îl are metodologia rezolvării de probleme: probleme
joc, variante de rezolvare şi concepere personală de texte de
probleme, pornind de la clasa I şi până la clasa a-IV-a.
Consider că, pentru a avea rezultate bune şi foarte
bune la clasă, trebuie evaluate cunoştinţele însuşite de copii
în cadrul acestor jocuri.
Rezultatele pozitive au rol stimulativ, competitiv şi
eficient.
Problemele ghicitori au rol deosebit de atractiv, sunt
distractive şi dezvoltă perspicacitatea. Exerciţiile şi
problemele prezentate spre rezolvare şi care au grade diferite de
dificultate reuşesc să antreneze toţi copiii să participe activ
la lecţie.

Bibliografie:

1. Alecu, Simona – „Metodologia cercetării educaţionale”,
Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi
2005;
2. Antohe, Georgeta; Barna, Iuliana – „Psihopedagogia
jocului”, Ediţia a doua completată. Editura Fundaţiei
Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi 2006;
3. Aron I., Herescu Gh. – „Aritmetică pentru învăţători”,
EDP, Bucureşti, 1977;
4. Barbu H., Popescu E., Şerban F. - „Activităţi de joc şi
recreativ-distractive. Manual pentru şcolile normale”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1993;
5. Blaga Lucian – „Poezii”, Editura pentru literatură,
Bucureşti, 1966;
6. Bruner J. – „Procesul educaţiei intelectuale”, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1970;
7. Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu - “Didactica
–manual pentru clasa a X-a- şcoli normale”, Bucureşti 1995;
8. Claparède, Eduard- “Psihologia copilului şi psihologia
experimentală”, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti,
1975;
9. Cristea, Sorin – „Dicţionar de termeni pedagogici”,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1998;
10. Creţu Elvira „Probleme ale adaptării şcolare – ghid
pentru perfecţionarea activităţii educatoarelor şi
învăţătorilor”, Editura All, Bucureşti 1999;
11. Dumitriu, Constanţa – “Introducere în cercetarea
psihopedagogică”, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.
Bucureşti, 2004;
12. Dumitru, C. Ungureanu- „Pedagogie şi elemente de psihologia
educaţiei”;
13. Enache, Melania; Munteanu, Maria – „Jocuri didactice”,
Editura Porto-Franco, Galaţi 1998;
14. Piaget I., Inhelder B. – „Psihologia copilului”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
15. Popescu-Neveanu E., - „Psihologia, manual pentru liceele
pedagogice”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1990;
16. Popovici C., Chetic O., Gheba L., Popovici E. – „Culegere de
jocuri didactice pentru clasele I-IV”, Bucureşti, 1971;
17. www.didactic.ro;
18. www.edu.ro.