Matematica prin joc şi explorare

În acest sens au fost inițiate atelierele Play-Explore-Learn (PEL). Acestea dau elevilor posibilitatea să descopere prin experiment direct diferitele valențe ale realității. Punctul de început al învățării îl constituie experiența proprie a elevilor, momentul de întâlnire cu un anumit fenomen, noţiune, concept și întrebările care decurg din această confruntare. Activitatea în atelierele PEL se bazează pe ideea de învățare prin explorare, în centrul ei aflându-se cercetarea și experimentarea. Ea pornește de la interesele elevilor și promovează confruntarea lor activă și auto-determinată cu lumea. Într-un atelier Play-Explore-Learn elevilor le este permisă alegerea materialelor, metodelor, putând astfel să-și aleagă propria cale de învățare. Prezentarea, documentarea și reflecția joacă un rol important în întregul proces al învățării.
Modul în care este organizat atelierul și felul în care sunt abordate temele permit dezvoltarea unor abilități necesare fiecărui elev, cum ar fi motivația, independența, munca în echipă și asumarea responsabilității.
Spațiul şi structura atelierului oferă un ambient prietenos, primitor, generator de întrebări precum: întrebări care ridică atenția (Ți-ai dat seama că?), întrebări care încurajează explorarea (Ce credeți că se întâmplă dacă?), întrebări despre cunoștințe (Ce credeți?, De ce este așa?), întrebări despre procesul de învățare (Cum ați aflat asta?), înrebări ce dezvoltă motivaţia şi interesul elevilor ( La ce-mi foloseşte?).
Pentru disciplinele din aria curriculară “Matematică și Științe ale naturii” atelierul este o adevărată comoară. Foarte multe teme se pot realiza aici. Datorită bogăției materialelor, se pot realiza experimente prin care elevii descoperă realitatea prin replicarea la scară mică a fenomenelor din natură.
Cadrele didactice însoţesc procesul de învăţare al elevilor în ateliere, fiind parteneri de dialog empatic şi apreciator. Rolul acestora este de a organiza mediul de învățare. Ei concep, structurează și aranjează spațiul astfel încât acesta să invite elevii să descopere, să cerceteze, să exploreze. Elevii învață prin descoperire, experimentare, explorare, investigare, căutare activă, încercare, prin construirea cunoștințelor în contactul direct cu realitatea, prin experiența trăită, ca și prin inventivitatea în găsirea soluțiilor. Elevul învață să pună întrebări, să identifice problemele, să enunțe ipoteze, să imagineze strategii, să culeagă și să interpreteze date. Greșelile sunt acceptate deoarece îl ajută pe elev să își observe mai bine propria gândire, îl ajută să învețe cum să învețe.
În cadrul școlii unde îmi desfăşor activitatea în calitate de profesor de matematică, există un astfel de atelier Play-Explore-Learn. Atelierul dispune de o gamă variată de materiale necesare activităţilor şi este amenajat pe diferite teme sau discipline.
Matematica are în atelierul PEL o arie largă de aplicare: măsurători, volume, figuri geometrice, corpuri geometrice, măsurarea timpului, paritate, mărimi, iar elevii sunt mici cercetători ce descoperă pe rând ce manualele dau o simplă definiţie.
Un exemplu de activitate desfășurată în atelierul PEL este următorul:
FIGURI GEOMETRICE - Geometria altfel - debitat scândură în formă de pătrat cu latura de 30 cm, cuie bătute din cm în cm. Cu ajutorul aţelor colorate elevii realizează linii paralele, intersectate, figuri geometrice. Cu ajutorul cuburilor din atelier realizează figuri şi corpuri geometrice. Unghiurile obtuze, drepte, sau ascuţite ies din nebuloasa planului de pe tablă sau din manual. Elevii prin experimentare îşi însuşesc proprietăţile şi clasificarea figurilor geometrice: triunghiuri (isoscele, echilaterale, dreptunghice, obtuzunghice, ascuțitunghice), pătrate, dreptunghiuri, romburi, învaţă să recunoască diferitele figuri geometrice.

Bibliografie:
1. Dewey, J. (1915). Schools of Tomorrow. E. P. Dutton.
2. Joiţa, E., (coord). (2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-constructivistă. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
3. Wedekind, H. (2013). Boden schätzen. Kinderforscherzentrum Helleum.
4. Wedekind, H. (2016).Jahresbericht 2016. Kinderforscherzentrum Helleum, 5-11.