Memorizările – mai sunt de actualitate?

Memorizările – mai sunt de actualitate?

prof. înv. preşc. Sofronie Florina
G.P.P. ARIPI DESCHISE Piteşti

Activitatea de memorizare a fost întotdeauna o activitate des folosită în grădiniţă. În ultimii ani, această învăţare „pe de rost” a fost oarecum condamnată, accentul fiind pus pe învăţarea creativă, învăţarea de comportamente şi aptitudini care se pot folosi în situaţii diverse.
Consider însă că şi memorizările au un rol benefic în dezvoltarea funcţiilor memoriei copiilor, în dezvoltarea limbajului şi în creşterea gradului de cunoaştere a mediului înconjurător.
Pe parcursul vârstei preşcolare, copiii reţin şi reproduc cu viu interes versurile, mai cu seamă atunci când se adresează afectivităţii şi înţelegerii lor, ceea ce duce la exersarea activă a memoriei. La vârstă mică, preşcolarii reţin involuntar versurile; ei nu îşi propun în prealabil să fie atenţi pentru a le învăţa. Treptat, prin exerciţiu, copiii încep să înţeleagă necesitatea reţinerii în vederea reproducerii ulterioare, şi astfel apare scopul mnemic. În acest fel se trece de la memoria involuntară la memoria voluntară. Această trecere se realizează începând cu vârsta preşcolară mijlocie şi se accentuează la vârsta preşcolară mare.
Ţinând seama de această particularitate a memoriei, de caracterul ei predominant involuntar, activităţile de memorizare trebuie pregătite în funcţie de specificul fiecărei grupe.
Prin memorizări se comunică copiilor variate aspecte de viaţă prezentate într-o formă atrăgătoare, artistică. Deci, pe lângă faptul că memorizarea constituie un bun exerciţiu pentru memorie, are în acelaşi timp un pronunţat caracter instructiv-educativ. Poezia îl învaţă pe copil de mic ce e bine şi ce-i rău, ce este frumos şi ce este urât, ce trebuie să facă şi ce este bine să evite. Poezia îl învaţă pe copil de mic să guste frumuseţile naturii, să îndrăgească munca, să iubească şi să respecte animalele şi să se comporte politicos.
Poezia, prin muzicalitatea versurilor, atrage de timpuriu copiii către înţelegerea formelor de exprimare artistică, către artă. Dar toate aceste sarcini, pe care le poate rezolva cu neîntrecut succes memorizarea sunt condiţionate de conţinutul poeziei.
Poezia trebuie să fie accesibilă copiilor, grăitoare, să evoce reprezentări vii, puternice, care să îi emoţioneze, să îi facă să trăiască alături de eroi.
Deşi copiilor, mai ales celor din grupa mică, le place foarte mult poezia, activitatea de predare a memorizării trebuie foarte bine pregătită pentru a se asigura participarea vie, activă din partea întregii grupe.
Cum literatura pentru copiii este într-o continuă expansiune şi tot mai multe cărţi pentru copiii de o bună calitate sunt traduse şi la noi, educatoarea are posibilitatea să îşi aleagă poezii adecvate înţelegerii preşcolarilor, vârstei acestora şi temei pe care o parcurge.
Orice activitate de memorizare trebuie să fie precedată de explicaţii asupra textului poeziei, fie că această explicaţie îmbracă haina jocului, fie că ia aspectul unei scurte povestiri., fie a unei convorbiri. Aceste explicaţii prealabile înlesnesc înţelegerea conţinutului poeziei, deci memorizarea devine logică (poezia are sens pentru copii, nu este înregistrată şi reprodusă mecanic).
Memorizarea însuşită mecanic nu serveşte copiilor nici cel puţin la exersarea memoriei. Stăpânind însă sensul cuvintelor, însuşindu-le conştient, ele devin pentru copil norme reglatoare. Tot în acest scop, al înţelegerii cât mai exacte a sensului poeziei , trebuie evitate memorizările dacă sunt cuvinte necunoscute de copii iar formele de exprimare nu pot fi gustate de preşcolari, fie datorită unui umor prea subtil pentru cei mici, fie datorită evocării unor imagini prea slab conturate, nediferenţiate în conştiinţa copiilor.
În cazul unor cuvinte noi sau a unor subtilităţi pe care preşcolarii le pot înţelege dacă sunt explicate în prealabil, educatoarea va face prezentarea textului astfel încât să folosească cuvântul respectiv alături de unul sinonim, cunoscut copiilor, să traducă în cuvinte mai pe înţelesul preşcolarilor imaginea conturată în poezie.
După ce conţinutul poeziei a fost comunicat copiilor, educatoarea trebuie să recite rar şi expresiv memorizarea în întregime. După aceea o repetă pentru a înlesni procesul de învăţare.
Urmează repetarea cu copiii pe fragmente logice, la fiecare fragment, repetându-se şi partea anterioară, cu tot cu titlu şi autor.
Consider că dacă toate aceste reguli sunt respectate, memorizările pot cu succes să facă parte în continuare din viaţa de preşcolar, copiii simţind bucuria pe care şi noi am încercat-o la vârsta lor de „a spune o poezie” bunicilor, părinţilor, lui Moş Crăciun…