METODA PROIECTELOR- EFICIENȚĂ ȘI APLICABILITATE LA NIVEL PREȘCOLAR

În instruirea bazată pe proiecte, se pornește de la domeniile de
cunoaștere, recomandate de curriculum, în raport de care le
sugerez copiilor teme de proiect, care să fie aproape de nevoile
lor, de caracteristicile proceselor lor cognitive și
psiho-emoționale, de materialele și mijloacele didactice, de care
dispun sau pe care le pot obține, implicând și familia.
Învăţarea bazată pe proiecte implică o schimbare a rolurilor
asumate la clasă de educator, copii şi membrii comunităţii.
Această abordare mi-a oferit răspunsul la câteva întrebări,
generate de recomandările curriculumului pentru educație timpurie:
o Ce pot face pentru ca orele să fie mai centrate pe copil?
Să distribui sarcini de lucru, ținând cont de înclinațiile
copiilor, astfel încât, fiecare copil să fie responsabilizat, să
fie conștient de contribuția sa la rezolvarea sarcinii echipei
sale. În felul acesta, în proiectele viitoare, copiii înșiși
vor putea să-și împartă/să-și asume roluri.
o Cum pot implica părinţii sau comunitatea, în activitatea de la
clasă?
La nivel preșcolar, multe dintre proiecte presupun implicarea
părinților, în rezolvarea unor sarcini, distribuite cu titlul de
„teme de casa”: procurarea unor materiale, documentare (de ex.
în proiectul numit „Arborele genealogic”). În ce privește
implicarea comunității, încheiem parteneriate educaționale cu
școala, medicul, poliția, Galeria de arte etc., în funcție de
tema proiectului, în care sunt formulate obiective pentru fiecare
dintre partenerii educaționali.
Caracteristicile proiectelor sunt evidențiate de câteva repere
centrale:
Rolurile adulţilor şi cele ale preșcolarilor, care sunt esențial
diferite de cele specifice metodelor tradiționale:
 Copiii se află în centrul procesului de învăţare.
 Profesorul facilitează experienţele de învăţare ale
copiilor.
 Preșcolarii lucrează împreună cu alţi copii de vârsta lor
sau de vârstă apropiată, experţi şi alţi membri ai
comunității.
 Preșcolarii învață, treptat, să îşi asumă rolurile unor
experţi.
Structura proiectului, în sine, este o expresie a proiectării
didactice moderne:
 Proiectul se concentrează pe obiective operaţionale aliniate
standardelor de performanță.
 Proiectul este generat de întrebări cheie ale curriculumului.
 Anumite competenţe ale secolului XXI (comunicare, colaborare)
sunt o parte integrală a proiectului.
 Proiectul implică utilizarea continuă a unor metode de
evaluare multiple, pentru a informa preșcolarii şi profesorul.
 Strategiile de instruire variate îi sprijină şi îi implică
pe toţi copiii.
Experienţa de învăţare este un act de descoperire prin
investigare:
 Proiectul implică sarcini şi activităţi conectate între ele
care au loc pe o perioadă de timp.
 Proiectul are conexiuni cu lumea reală.
 Preșcolarii îşi demonstrează cunoştinţele şi
competenţele prin produse sau execuţii publicate, prezentate sau
afişate.

Iată cum se regăsesc aceste repere, în Proiectul
Culorile, derulat la grupa mijlocie:
Rolurile adulților și ale preșcolarilor
Copiii se află în centrul actului de învățare,
caracteristică ce se regăsește în fiecare proiect: fiecare copil
are sarcini concrete: colectare, selectare, grupare de materiale
textile, din natura etc., confecționarea unor jucării, obiecte
utile, felicitari etc., reprezentare grafica etc.
Profesorul facilitează experiențele de învățare
ale copiilor, coordonând activitatea, distribuind sarcini,
îndrumând, ajutând, generalizând, sintetizând informația.
Preșcolarii lucrează cu alți copii de vârsta lor,
experți, alți membri ai comunității, în condițiile în care
majoritatea sarcinilor presupun munca în echipă; în timpul
vizitei la Galeria de arte, un expert (artist plastic) îi introduce
pe copii, în universul colorat al artei plastice.
Copiii își asuma rolurile unor experți- Întorși
din vizita la Galeria de arte, copiii doresc să realizeze picturi,
cel putin la fel de frumoase, ca cele admirate.
În ceea ce privește structura proiectului, acesta
se concentrează pe obiective operaționale....:
- Să diferențieze forme și culori în mediul înconjurător;
- Să investigheze mediul, prin intermediul analizatorilor;
- Să interpreteze liber, creativ, lucrări plastice, exprimând
trăiri generate de acestea;
- Să trăiască, în relațiile cu cei din jur, stări afective
pozitive.
.....aliniate standardelor de performanță:
- Cunoașterea și înțelegerea lumii (curiozitate, interes).
- Control emoțional, expresivitate emoțională.
Proiectul este generat de una din întrebările-cheie
ale curriculumului- „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”-
și implică utilizarea continuă a unor metode de evaluare
multiple, pentru a informa copiii și profesorul: Întâlnirea de
dimineață- Împărtășirea cu ceilalți, jocuri de rol, jocuri
didactice, fise de activitate independenta, produsele activității
copiilor. Strategiile de instruire variate, experimentul, jocuri
senzoriale, diferențierea învățării, îi sprijină și îi
implică pe toți preșcolarii.
Experiența de învățare
Proiectul implică sarcini și activități conectate
între ele, care au loc pe o perioadă de timp, de 2 săptămâni.
Sunt conectate cunoștințe din domenii diferite: științe, limbă
și comunicare, estetic-creativ, om și societate. Proiectul are
conexiuni cu lumea reală, pornește din mediul înconjurător:
culorile în natură, în mediul apropiat, în creația plastică.
Copiii își demonstrează cunoștințele și competențele, prin
produse sau execuții publicate, prezentate sau afișate.
Iată câteva idei de proiecte, pe care le-am derulat
cu copiii grupei mele, pornind de la standarde de performanță.

Standarde (Obiective de referinţă sau competenţe specifice)
DOMENIUL ȘTIINȚĂ: Cunoașterea mediului înconjurător-
anotimpuri
-să colecteze informații, prin folosirea simțurilor, observare,
manipulare, conversație;
-să utilizeze materiale și echipamente (lupe, magneți etc.),
pentru a obține informații despre mediul înconjurător.
Proiectul va fi unul transsemestrial. Copiii vor fi
mici cercetători, care vor observa mediul înconjurător,
progresiv, în fiecare anotimp. Activitățile se vor desfășura
în natură și toate informațiile, transformările, generate de
fiecare anotimp, vor fi consemnate, prin desen, lucrări practice,
într-un calendar al naturii. Calendarul va fi prezentat
părinților și colegilor de la alte grupe, la sfârșitul
fiecărui anotimp.
DOMENIUL ȘTIINȚĂ: Cunoașterea mediului- caracteristici ale lumii
vii (plante)
-să cunoască factorii care influențează lumea vie: apa, lumina,
căldura, hrana;
-să înțeleagă și să descrie ciclul vieții plantelor.
Proiect „Procesul de germinație”
Copiii, împărțiți în echipe, vor pune semințe de
flori, legume, în pământ. Vor urmări evoluția acestora, în
raport de asigurarea condițiilor care asigură viața, respectiv
absența vreunui factor care întreține viața. Fiecare echipă va
avea un album, în care va reprezenta grafic sau prin desen,
evoluția, aspectul plantelor.
DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALA: Dezvoltarea expresivităţii
emoţionale
- să identifice emoțiile proprii și pe cele ale altor persoane;
-să manifeste empatie față de colegii săi;
-să-și exprime trăirile și pe cele ale personajelor din
povești, prin joc, pantomimă, cânt, euritmie, desen, dramatizare.
Proiect „Suflet de copil”
Proiectul are ca punct de plecare lumea poveștilor:
comportamente, consecințe, trăiri, expresii faciale. Se face
trecerea la viața reală, la experiența lor de viață: mai
întâi, la grădiniță, apoi, acasă- ce comportamente, ce trăiri
generează, cum expresia feței exprimă bucurie, tristețe, furie,
plictiseală…Evaluarea ia forma jocului de rol, al
dramatizărilor, euritmiei etc.
Întrebările au rolul de a orienta învățarea, de a preciza tipul
de activitate și metodele adecvate. Pentru proiectul tematic
Gânduri bune, fapte bune, întrebările esențiale ale
curriculumului au fost următoarele:
o Întrebare esențială: De ce avem nevoie unii de alţii?
o Întrebarea (întrebările) unităţii de învăţare: Toți
copiii așteaptă sărbătorile alături de familiile lor? Cum
așteaptă sărbătorile, copiii de la Centrul de copii? Cum putem
să le fim alături copiilor de la Centru?
o Întrebări de conţinut: Cum putem să le pregătim cadouri
acestor copii? Ce fel de lucrări am putea realiza și cui am putea
să le vindem? Cum stabilim prețul fiecărei lucrări? Pentru
fiecare obiect decorat am lucrat la fel de mult? Cum ne pregătim
pentru expoziția cu vânzare, pentru părinții noștri? Au avut
nevoie copiii de la Centru, de noi, s-au bucurat de darurile
noastre? Ce au simțit, oare, când le-am oferit darurile? Ce am
simțit noi, când le-am oferit darurile?
Procesul evaluativ este mai complex, în cazul
învățării bazate pe proiecte, decât în abordarea
tradițională. Se evaluează analiza nevoilor de învățare ale
copiilor, învățarea strategică, demonstrarea înțelegerii. Voi
expune metodele de evaluare și instrumentele specifice, folosite pe
tot parcursul proiectului Gânduri bune, fapte bune:
 Diagrama Știu-Vreau să știu-Am învățat, pe care am
folosit-o la debutul proiectului. În acest caz, am completat
primele 2 coloane, notând răspunsurile copiilor referitoare la
cunoștinţele și experiențele lor, în legătură cu
semnificația sărbătorii Paștelui, cu rolul familiei, cu
existența unor copii, ce nu au familie.
 Harta conceptuală- Gânduri bune, fapte bune- aceasta a fost
sintagma, în jurul căreia, prin brainstorming, copiii au
identificat metodele și mijloacele necesare derulării proiectului.
 Diagrama Venn- Copiii au identificat deosebirile între cele
două categorii: copii care au familii/copii instituționalizați,
pentru ca, în zona de intersecție, să fie evidențiate
similaritățile.
 Reflecția- La sfârșitul proiectului, am inițiat o
convorbire, cu copiii, prin intermediul căreia am evaluat măsura
în care au fost realizate obiectivele proiectului.
Preșcolarii sunt recompensați cu stimulente, simboluri, siluete
colorate, aprecieri verbale, ce îi motivează, iar competiția
între echipe educă, treptat, abilități de colaborare și
autonomie. Fiecare echipă are un panou, pe care se afișează
simboluri, în funcție de rezultatele colaborării, în diferite
momente. La finalul proiectului, se numără simbolurile fiecărei
echipe, se așeaza în corespondență și se evidențiază, astfel,
locul fiecărei echipe, respectiv calitatea activității de grup.
Capacitățile cognitive se evaluează și în activitatea de grup
și în cea independentă, iar copiii percep și activitatea
independentă, ca pe o contribuție la succesul echipei. Aceste
comportamente se evaluează pe tot parcursul proiectului. În
concluzie, cel mai mare beneficiu al metodei proiectelor se
reflectă în schimbările în plan comportamental.

BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar 3-6/7 ani, aprobat
prin OM nr. 5233/1.09.2008)
2. Ştefan A.C., Kallay Eva, (2007) Dezvoltarea competenţelor
emoţionale şi sociale la preşcolari, Editura ASCR, Cluj Napoca