Metode activ- participative de predare – învățare la disciplinele informatică și tehnologia informației și a comunicațiilor

Metodele activ-participative sunt proceduri care pleacă de la ideea că învăţarea este o activitate personală, care nu poate fi înlocuită cu nimic, iar cel care învaţă gestionează propria învăţare și întregul proces de învăţare. Utilizarea acestor metode presupune activism, curiozitate intrinsecă, dorinţa de a observa, a explica, a explora, a descoperi. Sunt considerate activ-participative ”acele metode care mobilizează energiile elevului, care îl ajută să îşi concentreze atenţia, să-i stârnească curiozitatea” . Metodele activ-participative pun accent pe cunoaşterea operaţională, pe învăţarea prin acţiune, aduc elevii în contact nemijlocit cu situaţiile de viaţă reală. Aceste metode se centrează exclusiv pe elev şi sunt decisive în formarea personalităţii acestuia, iar efectele instructive și formative a lor sunt direct proporționale cu nivelul de angajare şi participare ale elevului în activitatea de învăţare.
Voi descrie două din aceste metode pe care le-an folosit în activitatea de predare la disciplinele informatică și Tehnologia informației și a comunicațiilor.
Metoda Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat porneşte de la premisa că informaţia dobândită anterior de către elevi trebuie valorificată atunci când se predau noile cunoştinţe şi presupune parcurgerea a trei paşi: inventarierea a ceea ce ştim (etapa „Ştiu’), determinarea a ceea ce dorim să învăţăm (etapa „Vreau să ştiu”) şi reactualizarea a aceea ce am învăţat (etapa „Am învăţat”).
Prezint un model de utilizare a metodei menţionate anterior, într-o lecţie de informatică, la clasa a IX-a, subiectul: „Instrucțiuni repetitive cu număr necunoscut de pași în limbajul C++”.
Etapa”Ştiu”: La început, se cere elevilor să noteze în tabel tot ceea ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată, apoi elevii vor citi de pe fişă ceea ce au notat. Împreună cu cadrul didactic, elevii vor stabili ce ar trebui să fie notat în tabel la rubrica „Ştiu”.
Etapa „Vreau să ştiu”: Elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări despre ce ar dori să mai afle legat de tema propusă, despre lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despre care ar vrea să cunoască ceva nou. Se notează aceste întrebări în coloana din mijloc a tabelului pe fişe.
Etapa „Am învăţat”: După predarea conţinutului, se revine asupra întrebărilor pe care le-au formulat elevii în etapa anterioară şi pe care le-au trecut la “Vreau să ştiu”. Se reia fiecare întrebare şi se notează răspunsurile aflate în timpul predării noului conţinut în coloana a treia.
În încheierea lecţiei, pentru a se realiza feed-back-ul, elevii revin la tabel şi decid ce au ştiut la începutul lecţiei, ce au vrut să înveţe pe parcursul ei şi ce au învăţat din lecţie. Se realizează astfel o învăţare autentică şi durabilă prin asimilarea unor cunoştinţe noi şi restructurarea activă a unor scheme mentale.
Metoda ”ciorchinelui” este o metodă prin care se stimulează evidenţierea conexiunilor între idei; o modalitate de a analiza asociaţii noi de idei, sau de a relua noi sensuri ale ideilor.
Se parcurg următorii paşi: se scrie un cuvânt/ o propoziţie nucleu în mijlocul tablei; în jur se scriu cuvinte care au legătură cu tema propusă; se leagă ideile/ cuvintele propuse cu nucleul prin trasarea unor linii care vor evidenţia conexiunile dintre idei; se scriu toate ideile care vin în minte în legătură cu tema propusă, până la expirarea timpului alocat.
De exemplu, la clasele a IX-a, la disciplina T.I.C., unitatea tematică „Structura funcționala a unui sistem de calcul” se poate cere realizarea ciorchinelui, pornind de la întrebările profesorului:
o Care sunt blocurile funcționale ale unui șistem de calcul?
o Cum se clasifica memoria unui calculator?
o Din ce este format memoria internă? Care sunt dispozitivele de stocare a informațiilor?
o Cum se clasifică dispozitivele periferice?
o Care sunt dispozitivele de intrare? Care sunt dispozitivele de intrare-ieșire?
o Cum se mai numește Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP)? Din ce este formată Unitatea centrală de prelucrare?
În lucrul cu metodele moderne, profesorul joacă un rol important. Acesta trebuie să-şi valorifice toate cunoştinţele sale şi întreaga lui pricepere pentru a insufla elevilor săi dorinţa de a le dobândi, prin ei înşişi, printr-un studiu cât mai activ şi mai intens. Rolul profesorului este de a organiza învăţarea și de a susţine efortul elevilor.
Bibliografie
1. Alina Margarițoiu, Alina Brezoi, Metode interactive de predare- învățare, suport de curs, Editura Școala Brăileană din Brăila, 2011
2. Silvia Fât, Nicoleta Duță, Metode interactive de predare- învățare, Modulul IV, Program de formare continuă ”Competență, inovare și profesionalism prin TIC”, 2013