Metode activ-participative Metoda ,,Știu/ Vreau să știu/Am învățat”

Metode activ-participative
Metoda ȘTIU // VREAU SĂ ȘTIU // AM ÎNVĂȚAT

,,Știu/ Vreau să știu/ Am învățat” este o tehnică de învățare prin descoperire și pornește de la premisa că informația anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau informații noi.
Etapele acestei tehnici sunt:
1. Împărțirea colectivului de elevi în grupe;
2. Prezentarea temei;
3. Împărțirea fișelor- suport:
-elevii primesc fișe pe care este prezentat un tabel:
ȘTIU / VREAU SĂ ȘTIU / AM ÎNVĂȚAT
4.Completarea coloanelor de pe fișele suport:
-în prima coloană( Știu), elevii notează informațiile pe care ei le consideră cunoscute, despre tema data. Acest lucru presupune ralizarea unui brainstorming în ceea ce privește cunoștințele pe care elevii deja le posedă în legătură cu subiectul. Tot în această etapă, are loc o activitate de categorizare. Solicitându-le elevilor să identifice lucrurile pe care le știu, îi ajutăm să-și îndrepte atenția și asupra acelor lucruri pe care nu le știu.
-în a doua coloană, elevii vor nota întrebările care apar în legătură cu tema abordată. Aceste întrebări au un rol semnificativ în orientarea și personalizarea lecturii. În această etapă se poate implica și cadrul didactic.
5. Lectura individuală a textului
-elevii vor citi individual textul.
6. Completarea coloanei „Am învățat” de pe fișele-suport:
-în a treia coloană se trec răspunsurile găsite în text, la întrebările formulate anterior;
-elevii vor bifa acele întrebări care și-au găsit răspunsul în urma lecturii textului.
7. Compararea cunoștințelor anterioare cu întrebările și răspunsurile primite.
8. Etapa discuțiilor finale și a concluziilor.

Avantajele metodei ,,Știu/ Vreau să știu/ Am învățat”:
• formarea deprinderii de analiză şi evaluare;
• dezvoltarea capacității de argumentare/contraargumentare;
• motivarea elevilor în activitatea educaţională;
• implicarea activă a elevilor în propriul proces de învăţare;
• dezvoltarea și exersarea capacității de categorizare/structurare a cunoștințelor;
• implicarea activă în activitate;
• dezvoltă creativitatea, limbajul;
• se rețin ușor cunoștințele dobândite;

Limite:
• dificultăți în formularea unor întrebări relevante în legătură cu tema propusă;
• cadrul didactic trebuie să-și exercite foarte bine rolurile de organizator și facilitator, astfel încât activitatea să poată parcurge toate etapele și să-și atingă obiectivele;
• poate fi obositoare și solicitantă pentru participanți.

Metoda ,,Știu/Vreau să știu/ Am învățat”-prezentare metodică
Școala Gimnazială ,,Iancu Văcărescu”, Văcărești
Clasa a III-a
Disciplina: Limba și literatura română- Lectură
Text suport: Ursul polar- text nonliterar
Obiective operaționale:
- să-și formeze deprinderea de citire conștientă;
- să-și dezvolte capacitatea de structurare a cunoștințelor;
- să completeze rubrica ,,Am învățat”, cu informațiile dobândite;
Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația, lectura cu predicții, brainstorming, metoda ,,Știu/ Vreau să știu/ Am învățat”, metoda RAI, ciorchinele;
Mijloace didactice: fișe cu textul suport, fișe cu cele trei rubrici (Știu, Vreau să știu, Am învățat), imagine cu urs polar, cartoane colorate, markere;
Forme de organizare: individual, pe grupe;
Forme de evaluare: observarea sistematică, interevaluarea, autoevaluarea;

Prezentarea, pe scurt, a demersului didactic
1. Elevii sunt împărțiți pe grupe si primesc fișele cu cele trei rubrici- ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT.
Se prezintă o imagine mare, cu un urs polar.
Le solicit elevilor să completeze prima rubrică, Știu, cu ceea ce știu despre ursul polar ( brainstorming).
Fiecare echipă își desemnează un lider, care citește ce au scris la prima rubrică.
2. Elevii completează a doua rubrică, Vreau să știu, cu ceea ce ar vrea să afle despre urs: cât trăiește, cum se înmulțește, unde doarme, dacă mai mănâncă și altceva, în afară de pește, etc.
3. Elevii citesc individual textul și fiecare notează ce a descoperit, în a treia rubrică, Am învățat .
4. Se aplică metoda RAI ( Răspunde, aruncă, interoghează), între echipe, pentru a verifica și împărtăși informațiile desprinse din text.
5. În final, se cere elevilor să scrie, pe un carton, ce lucruri li s-au părut interesante/ ce au reținut despre ursul polar.
Se realizează un ciorchine, din carton colorat, cu ideile elevilor.

„Cu cât un copil a văzut și a înțeles mai mult, cu atât vrea el să vadă și să înțeleagă mai mult.” — Jean Piaget

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea,Sorin (2010), Fundamentele pedagogiei, Iași: Editura Polirom.

2. Dogaru-Ulieru, Valentin, Drăghicescu Luminița,(2011), Educație și dezvoltare profesională, Craiova: Scrisul Românesc Fundația- Editura

3. Neacșu, Ioan, (1990), Instruire și învățare, București: Editura Științifică.

4. Sălăvăstru, Dorina, (2009), Teorii și aplicații educaționale, Iași: Editura Polirom.

5. Webografie:
Vlaicu, Claudia- http:// www. scritub.com/sociologie/psihologie/ PSIHOLOGIE EDUCAȚIONALĂ