METODE ALE DEZVOLTĂRII GÂNDIRII CRITICE FOLOSITE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC

METODE ALE DEZVOLTĂRII GÂNDIRII CRITICE
FOLOSITE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
Profesor, Briciu Andreia - Elena
Școala Gimnazială „Principesa Elena Bibescu”, Bârlad

Şcoala modernă trebuie să asigure elevilor o pregătire
pe măsura cerinţelor şi aşteptărilor unei societăţi dinamice,
conform cu nevoile identificate sau create, pentru dezvoltarea
durabilă a comunităţii în schimbare. Metodele folosite pentru
dezvoltarea gândirii critice a elevilor (R.W.C.T. - Reading and
Writing for Critical Thinking) sunt centrate pe stimularea
curiozităţii, pe formularea unor păreri originale, pe rezolvarea
de probleme, dar mai ales, pe dezbaterea responsabilă a ideilor, de
acceptare democratică a părerilor fiecăruia, ca şi pe implicarea
activă şi motivată a tuturor subiecţilor acţiunii de
învăţare.
Fiecare lecţie este o situaţie pentru învăţare pe
care elevii o percep din perspectiva configuraţiei lor interne. Cu
ajutorul metodelor R.W.C.T. (Gândiţi - lucraţi în perechi -
comunicaţi, Ciorchinele, Reţeaua personajelor, Diagrama Venn -
Euler, Cadranele, Metoda tabelul conceptelor, Reţeaua discuţiilor
sau Argumentaţia, Cvintetul, Cubul, Jurnalul dublu, Eseul de cinci
minute, Metoda pălăriilor gânditoare, Ştiu/ vreau să ştiu/ am
învăţat, Metoda Sinelg, Lectura din scaunul autorului etc.),
elevii sunt antrenaţi ca într-un joc, în continuă participare
şi colaborare. Aplicând astfel de metode în cadrul orelor de
limba şi literatura română se obţine: o lectură activă, o
rată crescută a retenţiei informaţiei, creşterea capacităţii
de a realiza categorizări, interesul pentru lectură şi
învăţare.
Gândiţi - lucraţi în perechi - comunicaţi este metoda care se
foloseşte în oricare etapă a lecţiei. Scopul acestei metode este
de a-i ajuta pe elevi să proceseze informaţii şi să le dezvolte
competenţele de comunicare şi procesele de gândire. Pentru a
răspunde unei cerinţe date, elevilor trebuie să li se dea
suficient timp de gândire, în funcţie de gradul de dificultate al
cerinţei. Ei trebuie să descopere noutatea, să exploreze ideile,
convingerile şi experienţele anterioare, să transforme gândurile
în cuvinte şi apoi să le transmită şi celorlalţi. La semnalul
„STOP!” elevii vor înceta activitatea în grupă şi vor fi
pregătiţi să împărtăşească ideile şi convingerile lor şi
celorlalte grupe. Elementele „timp de gândire” şi
„interacţiune cu colegul”introduse de această metodă sunt
două caracetristici importante ale învăţării prin cooperare.
Gândiţi - lucraţi în perechi - comunicaţi este metoda care-i
pune preponderent pe elevi să-şi dezvolte capacităţile
intelectuale de reflectare asupra unei probleme, sarcini, teme.
Soluţiile problemelor supuse rezolvării presupun colaborare şi
cooperare. Toţi copiii pot contribui la elucidarea situaţiei
necunoscute, spunându-şi părerile.
Ciorchinele este o metodă antrenantă care dă posibilitatea
fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în grup.
Solicită gândirea elevilor, deoarece ei trebuie să treacă în
revistă toate cunoştinţele lor în legătură cu un
termen-nucleu, reprezentativ pentru lecţie, în jurul căruia se
leagă toate cunoştinţele lor. Elevii vor colabora, vor negocia cu
plăcere, vor comunica şi vor scrie cu mult entuziasm. Nici unul
dintre elevi nu-şi va petrece timpul pasiv, ci fiecare moment va fi
valorificat.
Etape:
- se scrie un cuvânt/ temă (care urmează a fi cercetat) în
mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
- se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care le
vin în minte elevilor, în legătură cu tema respectivă, în
jurul acestui cuvânt, trăgându-se linii între ele şi cuvânt;
- pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între
toate ideile care par a fi conectate;
Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când
s-a atins limita de timp acordată. Etapele pot fi precedate de
brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel, se
îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Această metodă
poate fi folosită în etapa de evocare a unei lecţii înaintea
scrierii unei compuneri, sau când facem evaluarea unei unităţi de
învăţare, dar şi în reflecţie în consolidarea semnelor de
punctuaţie, în gruparea mesajelor, concluziilor, soluţiilor,
părerilor etc.
Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la
tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca. În etapa
finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat, utilizându-se
anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.
Reţeaua personajelor este metoda care se foloseşte pentru a
caracteriza sau prezenta un personaj. Elementul central este
personajul care urmează să fie caracterizat sau prezentat. În
jurul acestuia vor fi scrise trăsături fizice şi sufleteşti,
aducând argumente cu justificări din text sau care se subînţeleg
din textul citit ori făcând analogii cu experienţa de viaţă.
Reţeaua personajelor este o metodă la fel de antrenantă ca şi
celelalte, care elimină timpii morţi din lecţie. Deprinşi cu
această metodă, elevii vor reuşi să facă o caracterizare a
personajelor încă de la clasele mici. Stăpânind punctele-cheie,
elevul ştie ce trebuie să facă şi cum trebuie să facă,
deoarece are în minte schema-suport, experienţa anterioară şi
textul. Astfel nu va avea sentimentul de neîncredere asupra
reuşitelor sale, că nu poate sau nu ştie ce trebuie să facă.
Cvintetul este o metodă nouă, creativă, prin care în cinci
versuri se sintetizează un conţinut de idei. Construcţia unei
astfel de poezii are la bază anumite reguli pe care elevii trebuie
să le respecte, iar timpul de întocmire este de 5-7 minute.
Capacitatea de a rezuma şi sintetiza informaţiile, de a surprinde
complexitatea unor idei, sentimente şi convingeri în câteva
cuvinte este o deprindere importantă pentru orice elev. Prin
cvintet se poate realiza feedback-ul ideilor, sentimentelor,
convingerilor din lecţia învăţată şi nu numai. Formarea
deprinderilor de a scrie cvintete le dă o mare satisfacţie
elevilor. Cei care reuşesc să scrie cvintete au o gândire
critică asupra lucrurilor, au sentimentul victoriei în lupta cu
potrivirea şi căutarea cuvintelor. Când am prezentat elevilor,
prima dată, regulile acestei metode, unora li s-a părut foarte
greu, însă, lucrând frecvent cu ei au început să o adore şi
să se perfecţioneze în întocmirea acestor poezioare, dorind să
realizăm cvintete cât mai des. Am folosit metoda fie în ultimele
10 minute ale orei (ca o evaluare), fie la orele de recapitulare,
pentru a testa atenţia elevilor şi gradul de receptivitate a
informaţiilor primite.
Cvintetele pot servi ca instrument de sintetizare a unor informaţii
complexe, ca mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor sau a
creativităţii lor. Scriind astfel de poezii moderne, elevii sunt
puşi în situaţia de a analiza, căuta, gândi cum să grupeze
cât mai bine cuvintele, materialul de construcţie al limbii.
Cvintetul este o metodă eficientă care combină utilul cu
plăcutul.
Eseul de cinci minute este o creaţie a elevilor în care aceştia
pun în evidenţă capacităţile lor lingvistice şi creative.
Acesta poate fi dat elevilor în etapa de evocare pentru a face o
evaluare anterioară a cunoştinţelor. Tot atunci îi putem face
curioşi pe elevi asupra cunoştinţelor care le vor fi transmise,
acestea fiind o continuare şi consolidare a cunoştinţelor
verificate în eseu. Eseul poate fi dat şi în ultima etapă a
lecţiei, când elevii reflectă asupra cunoştinţelor dobândite,
îşi exprimă gândurile, sentimentele, trăirile.
După alocarea timpului necesar, mai mulţi elevi citesc în faţa
colegilor eseul realizat. Aceştia analizează, compară,
formulează întrebări şi fac unele sugestii. La analiza eseurilor
vor participa şi elevii care nu au reuşit să termine eseul pentru
a-şi prezenta şi analiza critic propria activitate. Scrierea
eseurilor formează elevilor abilităţi de gândire şi pune în
evidenţă vocaţia lor intelectuală, interpersonală şi
intrapersonală. Elevii care gândesc critic sunt mai receptivi la
ideile şi influenţele noi, care pot fi încorporate productiv în
schemele lor de gândire. De asemenea, ei pot combina cu mai multă
uşurinţă idei şi informaţii, întrucât pornesc de la o bază
de cunoştinţe familiară şi evidentă.
Utilizarea metodelor R.W.C.T. nu este nici simplă, nici comodă.
Elevii sunt antrenaţi la discuţii, la dezbateri care le
îmbogăţesc şi le activizează vocabularul şi gândirea
critică. Din partea cadrului didactic sunt necesare abilităţi
metodologice însoţite de o laborioasă proiectare şi pregătire
prealabilă a lecţiei, de selecţia şi adecvarea metodelor
utilizate. Folosite în mod repetat, metodele R.W.C.T. permit
democratizarea actului didactic, asigurarea egalităţii de şanse
în învăţare pentru toţi elevii.

BIBLIOGRAFIE

* Dumitru, I. A., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea
eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000.
* Popescu, Gabriela, Psihologia creativităţii, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007.
* Steele, J. L., Meredith, K. S., Temple, Ch., Promovarea gândirii
critice, Ghidul II, 1998.
* Stoica, Ana, Creativitatea elevilor, Posibilităţi de cunoaştere
şi educare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.