Metode de stimulare a creativității elevilor din învățământul primar

Metode de stimulare a creativității elevilor din învățământul primar

Prof. înv. primar: Gheorghe Lavinia Ștefania
Școala Gimnazială ,,Florin Comișel” – structură, Ploiești, Prahova, România

Conceptul de creativitate își are originea în cuvântul ,,creare”, care înseamnă ,,a zămisli, a făuri, a naște”. Etimologia cuvântului însăși, demonstrează că termenul de creativitate definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșeste și cuprinde atât originea, cât și scopul.
Creativitatea este considerată o condiție a supradotării intelectuale sau a talentului, întrucât copiii superior înzestrați sunt capabili de idei și produse noi, acest lucru implicând corelația dintre creativitate și abilitățile mentale superioare.
Evident, copiii supradotați, cei talentați își vor dezvolta și valorifica aceste potențialități cu ajutorul intervențiilor educaționale, care nu sunt întotdeauna înscrise în sistemele obișnuite de instruire.
Inteligența completează creativitatea, iar produsele originale exprimă nivelul valoros de manifestare a intelectului. În acest sens, Stenberg amintește că evaluarea activității și produselor creative ale copiilor supradotați trebuie să se raporteze la următorii indicatori: perfecțiunea, raritatea, productivitatea, demonstrabilitatea, valoarea socială.

Strategia educării creative
Conţinutul multidisciplinar şi interdisciplinar oferă cadrului didactic să conceapă şi să folosească o tehnologie didactică, un demers tehnologic care să contribuie la educarea creativităţii elevilor, la fortificarea pontenţialului creator.
Strategia didactică este modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să acceadă la cunoaştere şi să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele şi emoţiile. Ea se constituie dintr- un ansamblu complex şi circular de metode, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a activităţii pe baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficienţă a învăţării. Prin strategia didactică adoptată, declanşată, permisivă, cadrul didactic oferă câmp de manifestare a spontaneităţii şi iniţiativei elevilor.
Dezvoltarea creativităţii vizează alternarea juducioasă a relaţiei dintre competiţie şi colaborare. Relaţia profesor – elev trebuie să fie mutuală, deschisă unui dialog permanent care să faciliteze instalarea unui climat afectiv, pozitiv, stimulator exprimării creatoare a elevului care să determine creşterea randamentului şcolar.

Exemple de bune practici
Munca de zi cu zi la catedră m-a determinat să abordez activităţi didactice aplicând metode activ participative în grup dar şi individuale, deoarece, din punct de vedere practic, stimulează creaţia de idei, ideile unora sunt generate sau îmbogăţite de suma ideilor tuturor elevilor, se elimină cenzura sau autocenzura asupra ideilor emise, se elimină atitudini negative sau negativiste.

Metoda creativă Brainstormingul
Cuvântul ,,brainstorming” provine din limba engleză de la ,,brain” care înseamnă creier şi ,,storm” care înseamnă furtună, plus sufixul ,,-ing”, traducerea fiind ,,furtună în creier”.
Cantitatea generează calitatea, este un principiu al brainstormingului. Reprezintă o metodă foarte importantă şi cea mai răspândită, care stimulează creativitatea copiilor. De asemenea, obiectivul urmărit de această metodă îi provoacă şi îi solicită pe copii să se implice activ la numeroase activităţi, devenind astfel mai activi, mai capabili să se concentreze în diferite grupuri creative.
Cadrul didactic nu trebuie să intervină în discuţiile participanţilor, el doar ascultă cu atenţie. Grupul format nu trebuie să depăşească 30 de copii şi este de preferat să fie compus dintr-un grup par şi eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al aptitudinilor.
Etapele acestei metode creative sunt următoarele:
 se selectează tema şi se anunţă sarcina de lucru;
 se pot face observaţii si comentarii doar pozitive privind ideile, informaţiile din grup;
 se alocă o mică pauză pentru ,,aşezarea” ideilor transmise;
 ideile transmise se reiau, iar grupul caută criterii de repartizare a lor pe categorii-simboluri, imagini care constituie posibile criterii;
 pentru a discuta, evalua şi critica ideile listate, grupul se distribuie în subgrupuri; la final, se aleg cele mai bune şi reale idei;
 pentru a fi descoperite şi de ceilalţi, fiecare subgrup îşi expune ideile în diverse moduri: imagini, cântece, propoziţii, desene, cuvinte, joc de rol;
 cadrul didactic are un rol extrem de important, să stimuleze exprimarea ideilor şi să nu admită intervenţii inhibante.

Tehnica 6/3/5
În doemniul creativităţii, acesată tehnică reprezintă un procedeu de lucru pe structura de ,,idei pe idei”, iar scopul ei este acela de a încuraja copiii să caute diverse soluţii având o temă anume.
Se numeşte tehnica 6/3/5, deoarece presupune ca grupul de lucru să fie format din 6 membri, 3 soluţii fiecare membru al grupului la o problemă dată şi 5 minute reprezintă durata de lucru pentru cele 3 soluţii.
Etapele acestei metode sunt următoarele:
 distribuirea copiilor în grupuri de câte 6 membri;
 solicitarea a 3 soluţii la problema oferită;
 durata timpului de lucru;
 distribuirea materialului pentru activitatea fiecărui membru;
 după primirea sarcinii de lucru se alocă un timp de gândire, copiii vor nota pe o foaie ideile şi o vor transmite ulterior colegului din dreapta pentru a prelungi ideile personale;
 în activitatea propriu-zisă (unde activitatea individuală alternează cu cea de grup), copiii îşi notează pe foaie trei elemente ale temei în maxim 5 minute, iar apoi se schimbă de la stânga la dreapta până ajung în poziţia iniţială; fiecare membru al grupului când primeşte fişa de la colegul din stânga sa citeşte ideile şi încearcă să-şi spună punctul de vedere dar fără a se abate de la tema respectivă.
Prin intermediul acestei tehnici, cadrul didactic are în vedere ca atunci când fişele se inversează trebuie să se respecte ordinea în funcţie de regula metodei, iar la final se fac aprecieri, fiecare fişă reprezentând o subtemă a temei prezentate la începutul activităţii.

Explozia stelară
Este o metodă ce stimulează creativitatea, este o modalitate de relaxare a copiilor si se bazeaza pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi descoperiri. Starbursting(eng.”star”=stea;“burst”=a exploda) este similară brainstormingului.
Începe din centrul conceptului si se împrăştie în afară, cu întrebări : ,,CINE?", ,,UNDE?", ,,CÂND", ,,DE CE"?, ,,CE?".

Bibliografie:
• Dulamă, M. E., Metode, strategii şi tehnici didactice activizante, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002;
• Ionescu, M., Demersuri creative în predare şi învăţare, Presa Universală Clujeană, 2000;
• Mihăescu, M., Metode activ-participative aplicate în învățământul primar, Bucureşti, Editura Didactica, Publishing House, 2010.