Metode și procedee de stimulare a creativității la elevi

Ca formaţiune psihică deosebit de complexă,
creativitatea se caracterizează printr-o multitudine de sensuri:
productivitate, utilitate, eficienţă, valoare, ingeniozitate,
noutate, originalitate.
Aptitudinile creatoare ale elevilor nu se dezvoltă de la
sine, ci prin exerciţii de iniţiere în tehnicile creaţiei
artistice, prin lărgirea orizontului lor artistic, în funcţie de
gradul de dezvoltare a sensibilităţii, gândirii, imaginaţiei şi
limbajului elevilor în diferite domenii ale artei: literar,
muzical, plastic etc.
Printre metodele folosite cu succes în predare-invățare și
totodată în stimularea creativității putem aminti metodele
moderne.
Acestea au tendința de a se apropia cât mai mult de
metodele creativității științifice, antrenând elevii in
activități de investigare și cercetare directă a fenomenelor.
Prin utilizarea lor se crește motivația pentru învățare și
încrederea în sine, se contribuie la formarea atitudinilor
pozitive față de obiectele de studiu în scoală și asigură
condițiile formării capacității copiilor de a interacționa și
de a comunica, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială.
Prin măiestria și priceperea de care dăm dovadă, ca
dascăli, putem să dezvoltăm creativitatea la elevi, dar și să
ajungem la o autostimulare a creativității.

Avantajele metodelor moderne:
• transfomă elevul din obiect în subiect al învățării;
• elevii devin încrezători în forțele proprii și se exprimă
mai ușor în scris;
• angajează intens forțe psihice de cunoaștere;
• asigură condiții de lucru individual și în echipă;
• dezvoltă gândirea critică și limbajul;
• activizează vocabularul elevilor.
Dintre metodele interactive folosite cu succes la clasă se
numără:

CIORCHINELE – este o tehnică menită să încurajeze elevii
să gândească liber și să stimuleze conexiuni între idei. Este
o modalitate de a realiza asociații de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însușite anterior. Este o tehnică de căutare a
drumului spre propriile cunoștințe evidențiind propria
înțelegere a unui conținut.
Avantaje: - nu se critică ideile propuse;
- stimulează conexiunea între idei;
- iese în evidență modul propriu de a
înțelege o formă anume;
- realizează asociații noi de idei sau relevă
noi sensuri ale ideilor;
- caută căi de acces spre propriile cunoștințe;
- poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu
indicare prealabilă a categoriilor de informații așteptate de la
elevi;
- prin această metodă se încurajează
participarea întregii clase. Poate fi folosită cu succes la
evaluarea unei unități de conținut, dar și pe parcursul
predării, făcându-se apel la cunoștințele dobândite.
BRAINSTORMING – reprezintă formularea a cât mai multor
idei, oricât de fanteziste ar putea fi acestea. Această metodă
are o serie de avantaje : implicarea activă a tuturor elevilor,
dezvoltarea capacității de a trăi anumite situații, de a le
analiza, de a lua decizii privind alegerea soluției optime,
exprimarea personalității, eliberarea de prejudecăți, exersarea
creativității și a unor atitudini deschise la nivelul grupului,
dezvoltarea relațiilor interpersonale, realizarea unei ambianțe
pline de prospețime.

Exemplu: Scrieți tot ce vă trece prin minte când auziți
cuvântul IARNA.
IARNA -----patine, zăpadă, pârtie Crăiasa Zăpezii, Moș
Crăciun etc

COPACUL IDEILOR – o metodă grafică în care cuvântul cheie
este scris într-un dreptunghi la baza foii, în partea centrală.
De la acest dreptunghi se ramifică, asemenea crengilor unui copac,
toate cunoștințele evocate. Copacul idelor poate fi completat
individual, în grup sau în perechi.
• Avantaje: suscită curiozitatea , invită la căutări,
determină găsirea unor soluții noi, originale, stimulează
elevii.

CADRANELE– metodă activă de rezumare și sistematizare
a unui conținut informațional solicitând participarea și
implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. Încurajează
participarea întregii clase și a lucrului în echipă. Metoda
poate fi folosită cu succes în evaluarea unei unități de
conținut, dar și în vederea consolidării, făcându-se apel la
cunoștintele elevilor.. Stimulează atenția și gândirea, prin
căutarea unei căi de acces pre propriile cunoștințe, credințe
și convingeri. Conștientizează elevul asupra propriului nivel de
cunoștințe.
Reguli pentru utilizarea metodei:
• Scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema propusă
în discuție, în sectorul indicat cadranului;
• Sintetizați conținutul informațional asimilat;
• Nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în
minte, insistați până apar idei noi și completați;
• Găsiți un titlu sau o frază cheie care să sistematizeze
toate informațiile adunate
Avantaje: - stimulează atenția și gândirea;
scoate în evidență modul propriu de înțelegere;
conduce la sintetizare/ esențializare.
Exemplu: ”Crăiasa Zăpezii”- Hans Christian Andersen

I
II
Desprideți trăsăturile Redați pe scurt
întâmplările
personajelor

Găsiți un alt final povestirii Selectați
expresii frumoase
III
IV

ȘTIU, VREAU SĂ ȘTIU, AM ÎNVĂȚAT – cu grupuri mici sau
cu întreaga clasă se trece în revistă ceea ce elevii știu deja
despre o anumită temă și apoi se formulează întrebări la care
se așteaptă găsirea răspunsului la lecție.
Folosind această metodă se parcurg mai multe etape:
li se cere elevilor să formeze perechi și să facă o listă cu
tot ce știu despre tema ce urmează să fie discutată. La tablă
se construiește tabelul care cuprinde următoarele coloane: ȘTIU/
VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT;
li se cere câtorva perechi să spună celorlalți ce au scris pe
liste și se notează în coloana din stânga lucrurile cu care
toată lumea este de accord;
în coloana din mijloc, elevii sunt ajutați să noteze
întrebările despre lucrurile de care nu sunt siguri;
se cere elevilor să citească tabelul;
se trece la ultima coloană, unde sunt notate răspunsurile la
întrebările din coloana din mijloc, descoperite după citirea
textului;
se discută cu elevii despre întrebările la care nu s-a găsit
răspuns;
în încheiere se revine asupra schemei S/ V/ Î.

JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE – este o metodă prin care
cititorii stabilesc o legătură strânsă între un text și
propria lor curiozitate și experiență. Acest jurnal este deosebit
de util în situații în care elevii au de citit texte mai lungi,
în afara clasei. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie
să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie
verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj
sau o imagine din text, care i-a impresionat în mod deosebit pentru
că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica autorului. În
partea dreaptă li se va cere să noteze/ comenteze acel pasaj: de
ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au
în legătură cu acel fragment? La ce i-a făcut să se
gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsură ce citesc, elevii se
opresc din lectură și notează in jurnal. Unii învățători pot
cere un număr minim de fragmente comentate, în funcție de
dimensiunile textului.
După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul
poate fi util în faza de reflecție, dacă li se cere elevilor să
spună ce comentarii au făcut în legătură cu diverse pasaje.
Este indicat ca învățătorul să facă comentarii pentru a atrage
atenția asupra unor părți din text, pe care ține neaparat să le
discute cu elevii.

CUBUL – metoda presupune explorarea unui subiect, a unor
situații din mai multe perspective, permițând abordarea mai
complexă și integratoare a unei teme. Metoda presupune mai multe
etape: - realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise
cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează;
-anunțarea temei, a subiectului pus în discuție;
-împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând
tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului:
Descrie: culorile, mărimile, etc.
Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune?
Asociază: la ce te îndeamnă să te gândești?
Aplică: ce poți face cu acesta? La ce poate fi folosit?
Argumentează: pro sau contra și enumeră o serie de argumente
care vin în sprijinul afirmației tale
-redactarea finală și împărtășirea cu celelalte grupe;
-afișarea formei finale pe tablă sau pe pereții clasei.

MOZAICUL – această metodă presupune învățarea prin cooperare
la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de către
fiecare membru al grupului, unui alt grup. Avantajele metodei: -
stimularea încrederii în sine a elevilor;
-dezvoltarea abilităților de comunicare
argumentativă și de relaționare în cadrul grupului;
- dezvoltarea gândirii logice, critice și
independente;
- optimizarea învățării prin predarea
achizițiilor altcuiva.
Etape: - împărțirea clasei în grupuri eterogene
de 4 elevi, fiecare primind câte o fișă de învățare
numerotată de la 1 la 4. Fișele cuprind părți ale unei unități
de cunoaștere;
-prezentarea succintă a subiectului tratat;
- explicarea sarcinii care constă în înțelegerea
întregii unități de cunoaștere;
- regruparea elevilor în funcție de numărul fișei
primite, în grupuri de experți: toți elevii care au numărul 1
vor forma un grup;
- învățarea prin cooperare a secțiunii care a
revenit grupului
- revenirea în grupul inițial și predarea
secțiunii pregătite celorlalți membri;
- trecerea în revistă a unității de cunoaștere
prin prezentare orală.

Școala trebuie să stimuleze exprimarea
potențialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze
inițiativele lui, ingeniozitatea și curiozitatea, să favorizeze
stabilirea unor relații care să nu exagereze prin autoritate, să
ofere ocazii elevului de a lua singur decizii și să stimuleze
încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.