Metode moderne folosite în cadrul orelor de Cultură Civică

Autor Popescu Elisabeta,
Scoala Gimnaziala Scoarta

Metode moderne utilizate în interacţiunea educaţională
 Brainstormingul (sau asaltul de idei). Etimologic,cuvântul
brainstorming provine din limba engleză şi înseamnă „furtună
în creier”, aflux de idei, asalt de idei. Principiul după care
se ghidează este cantitatea generează calitatea. Conform acestui
principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este
necesară o productivitate creativă cât mai mare.Pentru derularea
optimă a acestei metode se pot parcurge următoarele etape:
• Alegerea temei si a sarcinii de lucru pentru grupuri de minim 10
persoane;
• Solicitarea într-un mod cât mai rapid,în fraze scurte si
concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor - chiar trăsnite,
neobişnuite, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de
rezolvarea de situaţii - problemă conturate. Se pot face
asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot
prelua, completa sau transforma ideile din grup. Nu se vor admite
referirile critice sub nici un motiv. Nimeni nu are voie să facă
observaţii negative.
• Înregistrarea în scris a tuturor ideilor pe tablă sau pe
flipchart;
• Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute
până la o zi);
• Reluarea ideilor emise şi gruparea lor pe categorii, simboluri,
cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii;
• Analiza critică , evaluarea, argumentarea, contraargumentarea
ideilor emise anterior se poate realiza printr-o dezbatere la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;
• Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de
soluţii fezabile pentru problema pusa în discuţie;
• Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi
originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece,
joc de rol.
 Graffiti- Este tot un brainstorming. Etape:
• Un grup primeşte un subiect, iar celălalt grup alt subiect.
• Fiecare grup notează ideile referitoare la subiectul primit.
• Apoi se schimbă subiectele între grupuri şi fiecare grup
completează cunoştinţele.
• Foile revin la grupurile iniţiale. Se analizează şi
sintetizează ideile în grup.
• Foile sunt afişate si prezentate de un reprezentant al
grupului.
Se poate realiza si cu ajutorul desenelor.
 Starbusting – explozia stelară – se aseamănă cu
brainstormingul. Etape: Profesorul propune elevilor o temă.
• Clasa este împărţită în grupe.
• Grupele formulează cât mai multe întrebări de tipul:
„Cine?” , „Ce?”, „Când?” , „Cum?”, „De ce?”
etc. Întrebările formulate iniţial pot genera alte întrebări,
mai complexe.
• După expirarea timpului acordat, fiecare grupă prezintă lista
de întrebări pe care a întocmit-o.
• Sunt evidenţiate întrebările mai interesante, se pot formula
chiar şi răspunsuri.
• Este apreciată activitatea desfăşurată de fiecare grupă.
 Ciorchinele -este o variantă de brainstorming neliniar care
stimulează găsirea conexiunilor intre idei. Poate fi utilizat
atât în evocare (faza de reactualizare a cunoştinţelor, de
captare a atenţiei şi de trezire a interesului) obţinându-se o
bună inventariere şi organizare grafică a cunoştinţelor
elevilor, cât şi în etapa de reflexie (recapitulare,
sistematizare a cunoştinţelor) evidenţiindu-se conexiunile dintre
idei. Etape:
• Se scrie un cuvânt/temă în mijlocul tablei sau al unei foi
de hârtie;
• Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care le
vin în minte elevilor, în legătură cu tema respectivă în jurul
cuvântului din centru, trăgându-se linii între acesta şi
cuvântul iniţial;
• În timp ce le vin în minte idei noi şi le notează prin
cuvintele respective, elevii vor trage linii între toate ideile
care par a fi conectate;
• Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau
când s-a atins limita de timp acordată;
 Copacul ideilor.Este o metodă grafică, asemănătoare
ciorchinelui, diferit fiind modul de dispunere a ideilor sub forma
unui copac cu ramificaţii. Etape:
• Se scrie cuvântul-cheie într-un dreptunghi la baza paginii,
în partea centrală;
• Se notează ideile, făcând conexiuni între ele,
asemănându-se cu ramurile unui copac.
Este util în special pentru evidenţierea unor aspecte pozitive/
negative.
 Turul galeriei .Această metodă presupune evaluarea
interactivă şi profund formativă a produselor realizate de
grupuri de elevi.Etape:
• Elevii lucrează în grupuri şi reprezintă munca lor pe foaie
de format mare sub forma unui afiş. Produsul poate fi: o
diagramă, o schemă,o reprezentare simbolică (printr-un desen sau
caricatură)etapele esenţiale surprinse în propoziţii scurte;
etc.
• Produsele sunt prezentate pe scurt întregii clase, elevii
explicând semnificaţia şi răspunzând la eventuale întrebări.
• Afişele sunt expuse pe pereţi. Lângă fiecare afiş se va
lipi o foaie goală pe care sa se poată scrie cu markere sau
creioane colorate.
• Profesorul va solicita grupurilor de elevi să se oprească în
fată fiecărui afiş , să-l discute şi să noteze pe foaia
anexată comentariile, sugestiile şi întrebările lor.
• În final, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin
comparaţie cu celelalte şi citesc ce a fost notat de colegii lor
pe foile anexate. Se poate continua cu un răspuns al grupului la
comentariile si întrebările din anexe.
 Metoda „6-3-5. Este o metoda care oferă elevilor
posibilitatea să se exprime în mod liber. Este tot un
brainstorming . Etape:
• Se formează grupuri de câte şase membri,fiecare primind câte
o foaie împărţită în trei coloane.
• Profesorul enunţă problema.
• fiecare din cei şase membri ai grupului notează trei idei
pentru rezolvarea problemei, câte una în fiecare rubrică.
• Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia şi o
primeşte pe cea a colegului din stânga, cele trei idei emise de
acesta fiind reluate şi îmbunătăţite, completate, modificate
sau prelucrate din prisma propriului punct de vedere. Urmează o
nouă deplasare a foilor de hârtie, apoi alta şi alta până când
foile trec pe la toţi ceilalţi cinci membri ai grupului.
• Liderul strânge foile.
• Profesorul împreună cu elevii realizează o evaluare a ideilor
obţinut
 Metoda „Phillips 6-6” Etape:Clasa se împarte în grupe
eterogene de câte şase elevi, care urmează să discute o temă
dată.
• Profesorul expune subiectul, explică scopul şi modul de
desfăşurare a activităţii.
• Fiecare grup desemnează un coordonator şi un purtător de
cuvânt.
• Cei şase membri ai grupului discută timp de şase minute,
făcând schimb de idei cu privire la tema propusă.
• Fiecare grup întocmeşte un raport pe baza ideilor expuse şi
apoi purtătorul de cuvânt îl prezintă în faţa tuturor.
• Animatorul sau purtătorii de cuvânt realizează o sinteză a
rapoartelor, stabilind soluţia finală, conform opiniei majoritare.
 Masa rotundă Elevii abordează o temă ale cărei părţi
componente au fost aprofundate de membrii grupului şi prezentate
rând pe rând. Etape:
• Profesorul anunţă tema ce va fi abordată.
• Se împarte câte o foaie de hârtie fiecărui grup.
• Fiecare membru al grupului notează câte o idee, pe rând,
până se epuizează toate. De preferinţă, fiecare membru al
grupului va folosi o culoare diferită.
Este important ca elevii să primească din partea
profesorului un feed-back la ideile pe care le-au scris.
 Scaunul intervievatului Această metodă se poate folosi în
cadrul reactualizării, în locul tradiţionalei conversaţii sau la
sfârşitul lecţiei, pentru realizarea feed-back-ului. Etape:
• În mod practic, se numeşte un elev care se aşează pe un
scaun în faţa clasei şi joacă rolul intervievatului.
• Colegii săi îi adresează întrebări, jucând rolul unor mici
„reporteri”.
Exemplu concret, pentru realizarea feed-back-ului în cadrul
lecţiei „Grupurile sociale- clasa a VII-a”, „reporterii”
pot pune întrebări de genul:- Ce înţelegi prin grup social?
- De câte feluri sunt grupurile sociale şi daţi exemple pentru
fiecare în parte?
- Care sunt relaţiile care pot să apară în cadrul grupurilor?
- Cum reacţionaţi când cineva din cadrul unui grup vă
agresează?
 Ştiu /vreau să ştiu / am învăţat Cu grupuri mici sau cu
întreaga clasă se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja
despre o anumită temă si apoi se formulează întrebări la care
se aşteaptă găsirea răspunsurilor în lecţie. Etapele metodei:
• Cereţi elevilor să formeze perechi si să facă o listă cu
tot ce ştiu despre tema ce urmează a fi abordată. În ac est timp
construiţi pe tablă sau flipchart un tabel cu următoarele
coloane: Ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat.
ŞTIU
Ce credem că ştim? VREAU SǍ ŞTIU
Ce vrem să ştim? AM ÎNVǍŢAT
Ce am învăţat?
• Cereţi perechilor să spună ce au scris şi notaţi în
coloana din stânga informaţiile cu care tot grupul este de acord;
• Solicitaţi elevilor o lista de întrebări care vor evidenţia
nevoile de învăţare ale elevilor in legătură cu tema abordată;
• Cereţi elevilor să citească textul;
• După lectura textului reveniţi asupra întrebărilor formulate
în prima coloană, constataţi la care s-au găsit răspunsurile in
text şi treceţi-le în coloana AM ÎNVǍŢAT;
• Puneţi elevii să compare ceea ce cunoşteau deja despre tema
abordată, tipul si conţinutul întrebărilor pe care le-au
formulat şi ceea ce au învăţat prin lecturarea textelor;
• Întoarceţi-vă la întrebările care au rămas fără răspuns
şi sugeraţi elevilor unde ar putea să găsească informaţii.
Întrebările fără răspuns pot fi folosite ca punct de plecare
pentru investigaţii personale;
• Cereţi elevilor să organizeze Informaţia cuprinsă în
coloana a treia în diferite categorii.
 Jurnalul cu dublă intrareEste o metodă prin care cititorii
stabilesc o strânsă legătură între text şi propria lor
curiozitate şi experienţă.Pentru a face un asemenea jurnal,
elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe
mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere sa
noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat în mod
deosebit
 pentru că le-a amintit de o experienţă personală,
 pentru că i-a surprins,
 pentru că nu sunt de acord cu autorul,
 sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica
autorului.
În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj:
 De ce l-au notat?
 La ce i-a făcut să se gândească?
 Ce întrebare au în legătură cu acel fragment?
 Ce i-a făcut să-l noteze?
 De ce i-a intrigat?
Un astfel de jurnal cu dublă intrare poate fi astfel:

Fragment/paragraf semnificativ Comentarii/interpretări

 Metoda cadranelor. Activitatea se poate desfăşura
frontal,individual sau pe grupe. Este o modalitate de rezumare si
sintetizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea
şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. Subiectul poate
fi abordat din patru perspective.Etape:
• Se trasează pe tablă doua axe perpendiculare astfel încât
să apară patru cadrane.
• În fiecare cadran se vor nota conţinuturi informaţionale
având în vedere patru perspective.
• Se face sinteza conţinuturilor în final.
 Cubul.Metoda este folosită în cazul în care se doreşte
explorarea unui subiect,a unei situaţii din mai multe perspective.
Permite elevilor o abordare complexă si integratoare. Etape:
• Realizarea unui cub pe ale cărui feţe se scriu
cuvintele:descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează.
• Anunţarea temei/subiectului pus în discuţie.
• Împărţirea grupului în şase subgrupuri, fiecare urmând să
examineze tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele
cubului,astfel:
- Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
- Compară: Ce este asemănător? Ce este diferit?
- Analizează: Din ce este făcut? Din ce se compune? etc.
- Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti?
- Aplică: Ce poţi face cu el? Cum poate fi folosit?
- Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de
motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
• Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte
grupe;afişarea pe tablă Bibliografie
• Popescu P.Ioana Elisabeta, Procesul de
predare-învăţare-evaluare în orele de Cultură Civică, 2016.
• Radu T. Ion, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică
și Pedagogică, R.A., București, 2000.
• Ulieru Valentin Dogaru, Drăghicescu Luminiţa,Educaţie şi
dezvoltare profesională, Editura Scrisul Românesc,2011.