Mozaic story

În următoarele alineate
voi prezenta o metodă des folosită de către mine în
activitățile desfășurate în grupe sau individual.
Esența metodei constă în rezolvarea unor
sarcini pe baza schemelor cognitive. Cea mai optimă cale de
rezolvare este aceea când participanții lucrează în grupe mici,
de 2-3 persoane. Scopul acestei bune practici este acela de a
schimba/dacă e cazul/ mentalitatea și punctele de vedere a
participanților.Buna practică oferă o oportunitate de a procesa
în mod creativ și cu mai multe fațete toate subiectele și
gândurile despre care studenții sunt reticenți să vorbească sau
să le asume în mod direct (mediu familial, consumul de droguri,
planuri de viitor etc.)Sarcina este următoarea: dintr-o cutie
trebuie trasă un anumit număr de cuvinte de către fiecare grupă.
Din cuvinte alese, trase trebuie formată un titlu. Pe baza titlului
fiecare membru din grup trebuie să gândească la o poveste sau un
eveniment deja cunoscut de către el/ea. După câteva minute
(5-10), un membru din grup începe să povestească și să scrie
cele povestite, dacă cunoaște literele. După 2-3 rânduri
povestite,povestea este continuată de către ceilalți membrii din
echipă pe rând.Dacă povestea este terminată și scrisă, se
poate face modificări, dar numai prin schimbarea ordinii
diferitelor părți. În cazul în care unul sau mai mulți
participanți nu știe să scrie, se poate face figurine din
plastilină, sau imagine, desen, precum și mici scene din frunze
și materiale naturale pe baza poveștii.Pe baza story-ului creat se
poate face o hartă a acțiunii cu protagoniști. basm rămâne în
capul, gândurile, și memoria lor pe termen lung. Poveștile pot fi
schimbate în detaliile lor (de exemplu, sfârșitul povestirii
poate fi începutul, o parte poate fi mutată înainte sau înapoi
și povestea are deja un alt sens... deci o soluție tristă poate
deveni un final mai fericit) Totul depinde de dinamica grupului sau
individului.
Tinerii (de la clasa pregătitoare până la clasa
a XII-a) trag 2-3 cuvinte dintr-o căsuță, conform acordului.Se
poate lucra împărțind în grupuri, sau se poate trata o clasă de
copii ca pe un grup omogen.Se recomandă să lucreze fie în
grupuri, fie individual pentru a finaliza procesul de joc
separat.Titlul poveștii ce urmează a fi compusă este alcătuit
din cuvintele anterior alese de către profesor.După o introducere
de 2-3 propoziții, participanții continuă pe rând crearea
story-ului până se formează o poveste rotundă, întreagă pe
baza titlului.Notă: în cazul în care elevul/cursantul lucrează
individual , povestea este formată din 2 persoane: profesorul
responsabil, care nu schimbă pe cât posibil intriga și corpul
poveștii, și elevul.Cel mai optim caz este defalcarea grupului ,
unde fiecare grupă activează separat . Pot fi utilizate mai multe
versiuni ale metodei, de exemplu: crearea unei povetiri din cuvinte
extrase din casetă, sau crearea unei basm din titlul format de
către membrii grupului, sau crearea unei story din cele 4-5
propoziții formulate separat de către fiecare membru din grup.
Deci fiecare grup scrie o poveste, sau fiecare
grup desenează cuvinte pentru poveste separat, sau pur și simplu
creează ei înșiși un titlu pentru poveste, în funcție de ceea
ce îi interesează. Cel mai important lucru este că fiecare
poveste are un șablon prestabilit: o introducere , apariția
eroului, vreun eveniment, care are legătură cu eroul, gândurile
eroului, concluzia. De asemenea, este important de subliniat că
trebuie desfășurate cel puțin 5 astfel de activități, cu
schimburi de membri ai grupului, astfel încât să poate fi
conturate strategiile de rezolvare a problemelor anumitor elevi.
Programul, ca ansamblu de metode, poate fi în
mod clar o cheie a învățării transformative, deoarece prin el
pot fi dezvoltate multe abilități, care pot schimba fundamental
modul în care abordăm situațiile problematice.În timp ce o
poveste gata făcută sau un basm nu oferă alternative, totul este
posibil aici, lucruri care pot fi deviate în nenumărate
direcții.Un rezultat pozitiv al programului este că mulți
cursanți au desenat chiar ilustrații care să însoțească
povestea, iar procesul de creare a unei povești a dezvoltat și
capacitatea de a enumera argumente convingătoare. Este mai eficient
atunci când elevii încearcă să se convingă reciproc pentru o
dezvoltare cognitivă optimă, pozitivă față de cazul când
profesorul încearcă să influențeze. Dintr-un anumit punct de
vedere, dezvoltarea conștientizării este esența acestei metode,
prezența conștientă, adică comportament orientat către
situație, atunci când ne concentrăm în mod activ și influent
asupra unui anumit lucru și nu ne deplasăm doar împreună cu
evenimentele. Referitor la temele povestirilor, aceste subiecte pot
apărea în continuu în viața de zi cu zi a studenților și,
deoarece povestea este creată de mulți oameni/participanți în
așa fel,oferă atât profesorului, cât și elevilor o perspectivă
asupra gândirii fiecărei persoane din mediul lor,de mecanismele,
precum și numărul de moduri și felurile în care o problemă
poate fi rezolvată și gestionată.Profesorul își poate face și
o idee despre valorile(și criteriile valorilor) elevilor.
Participanții își dezvoltă în primul rând abilitățile
empatice și de rezolvare a problemelor. Atât empatia, cât și
abilitățile de rezolvare a problemelor, precum și creativitatea,
sunt indispensabile în interacțiunile de zi cu zi.
Ca negativ, aș menționa faptul
că uneori finalul poveștii unui copil mai pesimist poate descuraja
pe alți copii să-și cunoască atitudinile, să-și dezvolte în
continuare competențele lingvistice, sociale și bazate pe
cooperare. Poate fi folosit bine pentru planificarea cognitivă
virtuală, pas cu pas, a situațiilor specifice, filtrarea
comportamentelor agresive și cartografierea și dezvoltarea
creativității.
Studenților le-a plăcut foarte mult această metodă.Poate fi
aplicată cu ușurință de către profesor în cadrul orelor de
dirigenție și de psihologie, precum și în timpul consilierii
individuale.Le-am rugat să o aplice în viața de zi cu zi și
anume în așa fel încât să nu proiecteze doar o singură cale
posibilă de rezolvare a problemelor în situațiile în care
trebuie să iau decizii bruște,imediate . Metoda se poate utiliza
ideal în clasele a doua șansă, fiind de diferite niveluri de
gravitate. Deci și pentru studenții cu cunoștințe și
abilități mai slabe o poate fi de folos.

Kornis Melinda, profesor pedagog școlar