NEVOIA DE CREATIVITATE ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

Moto: „Creativitatea este o floare atât de delicată încât elogiul ei o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbuşă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare” (I.Carlyl).

Creativitatea constituie una dintre componentele majore ale contemporanităţii şi una dintre cele mai fascinante, fiind totodată forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti.
Creativitatea ar trebui să fie un atribut definitoriu al omului modern, deoarece trăim într-o societate care se schimbă continuu, iar elevul trebuie să aibă capacitatea de a selecta informaţiile, de a-şi manifesta atitudinea creatoare, originalitatea în gândire, trăirile afective.
Creativitatea reprezintă noutate, îndrăzneală, originalitate, cunoaştere, imaginaţie, inventivitate, flexibilitate.
Clasa pregătitoare este o perioadă foarte importantă pentru dezvoltarea creativităţii. Acum se conturează nevoia de cunoaştere, de informaţie, de independenţă, de autoexprimare.
Potenţialul creativ există şi poate fi dezvoltat la fiecare copil sub influenţa unui mediu socio-educaţional stimulativ, responsabilul pentru stimularea creativităţii copilului la şcoală fiind cadrul didactic. „Creativitatea este un proces de învăţare aparte, la care elevul şi profesorul sunt una şi aceeaşi persoană”. (Arthur Koestler).
La clasa pregătitoare procesul instructiv-educativ se realizează prin joc. Pentru a stimula creativitatea copiilor am folosit metode şi materiale diverse, în concordanţă cu caracteristicile de vârstă şi individuale ale copiilor cu care lucrez. Metodele utilizate sunt atât clasice, cât şi moderne.
De exemplu, o metodă activă pe care o folosesc la clasă este jocul de rol, care solicită creativitate şi participare intensă, mobilizarea competenţelor şi a cunoştinţelor anterioare şi, în egală măsură, improvizaţie. Jocul de rol este o strategie prin care copiii imită personaje din poveşti sau acţiuni, de exemplu: „De-a bucătarii”, „De-a doctorul”, „La piaţă”, „Scufiţa Roşie”, „Capra cu trei iezi”. Simularea constă în punerea în scenă a unor situaţii similare celor din viaţa reală, copiii îşi păstrează atitudinile, valorile şi nu joacă un personaj, ci interpretează o situaţie.
Un alt exemplu pentru a stimula creativitatea este povestea cu început dat sau poveşti libere, după un şir de ilustraţii, o jucărie, o siluetă, după o machetă sau planşe. Cu ajutorul acestei metode antrenăm capacitatea de elaborare verbal-expresivă a imaginaţiei, a inovaţiei, a creativităţii.
Poveştile, memorizările, lecturile după imagini, toate au rolul de a stimula creativitatea şcolarului. Abordarea integrată ne ajută să organizăm mult mai bine informaţiile şi să le dăm suportul ştiinţific şi faptic într-un context bine structurat. Pentru unitatea tematică „Intră Baba Iarna-n sat” am abordat de-a lungul unei săptămâni tema Omul de zăpadă şi am căutat activităţi potrivite pentru toate disciplinele.
La Întâlnirea de dimineaţă la Comunicare în limba română am pornit de la elementul surpriză: un om de zăpadă realizat din materiale reciclabile, invitatul special al activităţii. Lecţia a început cu prezentarea unui filmuleţ de pe Youtube adaptat vârstei, foarte atractiv şi educativ, „Bobiţă şi Buburuză – Omul de zăpadă”. Povestirea ne-a ajutat la disciplina Dezvoltare personală, unde cu ajutorul întrebărilor şi al materialului didactic, elevii au reuşit să identifice emoţiile de bază: bucurie, tristeţe, frică, furie. În urma familiarizării cu conţinutul povestirii Omul de zăpadă de la oraş, copiii au fost îndrumaţi să doneze jucării şi haine copiilor nevoiaşi şi au realizat un colaj. Copiii şi-au particularizat oamenii de zăpadă, aducându-le ceva deosebit: fular, căciulă, cravată, pălărie.
Cadrul cel mai important de manifestare, dar şi de stimulare a potenţialului creativ este jocul. Prin joc copilul poate fi oricine îşi doreşte, poate crea personaje. De exemplu, omul de zăpadă i-a rugat pe copii să-şi imagineze că sunt el. „Dacă aş fi om de zăpadă …”. Iar copii au răspuns: „… aş vrea să fie tot timpul iarnă” sau „… nu aş dori să mă topesc” etc.
Pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului am pregătit activităţile: compararea lungimilor şi măsurarea folosind instrumente convenţionale (copiii s-au măsurat cu omul de zăpadă, stabilind cine e mai înalt şi cine e mai scund), compunerea şi descompunerea numerelor naturale, folosind jetoane cu oameni de zăpadă, exerciţii de numărare (omul de zăpadă îi roagă pe copii să-i numere nasturii), desenarea unui om de zăpadă accesorizat cu cifrele învăţate.
Am folosit metoda „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat” pentru a stabili informaţiile de la care plecăm şi ce am reuşit să descoperim despre zăpadă.
Un alt joc folosit a fost „Cum se realizează un om de zăpadă?”. Fiecare echipă primeşte câte o planşă (pe care este desenată o floare) şi mai multe imagini. Copiii trebuie să aleagă, să decupeze şi să lipească pe petalele florii imaginile potrivite.
Activităţile artistico-plastice constituie un mijloc de dinamizare şi exprimare a vieţii copilului, a achiziţiilor sale intelectuale, afective, voliţionale şi motivaţionale. Deşi disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice a avut abordări multiple prin faptul că multe activităţi au presupus tăiere, decupare, lipire, colorare şi desen, am realizat şi activităţi specifice: omul de zăpadă modelat din plastilină, colaj (hârtie glasată, dischete demachiante, vată, pastă de dinţi, scobitori) şi realizarea unor oameni de zăpadă din materiale diferite.
La orele de Muzică şi Mişcare, copiii au cântat cântecele „Omul de zăpadă” şi „Iarna”, mişcându-se în ritmul muzicii.
Am încheiat activităţile cu realizarea unui portofoliu cuprinzând toate fişele şi cu o expoziţie care cuprinde toate lucrările realizate de elevi. Omul de zăpadă nu mai este trist, pentru că acum este înconjurat de prieteni.
Trebuie să-i învăţăm pe copii să învingă dificultăţile de învăţare prin intervenţii reale, determinându-i să-şi exerseze capacitatea de a opta şi de a decide. La şcoală copilul intră într-un mediu stimulativ, un mediu în care literatura, muzica, artele plastice, socialul sunt într-un permanent dialog.
„Creativitatea este contagioasă, dă-o mai departe”. (Albert Einstein)

BIBLIOGRAFIE

• Ciolan, L. Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Poliram, Iaşi, 2008.
• Ghid practic pentru clasa pregătitoare, Editura Delta Cart, Piteşti, 2014.