ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA JOCULUI DIDACTIC DE EDUCARE A LIMBAJULUI

Jocul este principala formă de activitate în grădinița de copii.
Jocul copilului trebuie îndrumat de adult, fără ca spontaneitatea
copilului să fie stingherită. Pentru copil, jocul este
distracție, este învățătură, este muncă, mijloc prin care se
educă, mijloc eficient de cunoaștere a lumii înconjurătoare și
de educare a limbajului.
Jocul didactic constituie un important mijloc de educare a
limbajului copiilor în vederea școlarizării. Prin intermediul lui
se fixează, precizează și activizează vocabularul copiilor, se
contribuie la îmbunătățirea pronunției, la formarea unor
noțiuni, la însușirea unor construcții gramaticale necesare
formării deprinderii de citire și scriere în clasa I.
Jocul didactic se formulează în legătură cu cerințele
programei instructiv-educativă din grădiniță convertite în
finalități funcționale de joc. Formularea trebuie să fie clară
și să oglindească probleme specifice impuse de realizarea jocului
respectiv. O formulare corespunzătoare a scopului determină o
bună orientare, organizare și desfășurare a activității
respective.
Sarcina jocului didactic de educare alimbajului este legată de
conținutul acesteia, de structura lui referindu-se la ceea ce
trebuie să facă în mod concret copiii în timpul jocului pentru a
realiza scopul propus. Sarcina didactică reprezintă esența
activității respective, antrenând intens operațiile gândirii:
analiza, sinteza, comparația, dar și ale imaginației. Jocul
didactic de educare a limbajului cuprinde și rezolvă cu succes, de
regulă, o singură sarcină didactică.
Elementele de joc
În desfășurarea jocurilor didactice se pot alege cele mai variate
elemente de joc: întrecerea individuală sau pe grupe, cooperarea
între participanții grupului, mișcarea, bătăi din palme,
recompensarea rezultatelor bune sau penalizarea greșelilor comise
de către cei antrenați în joc. Elementul de joc se stabilește de
regulă în raport cu cerințele și sarcinile didactice ale
jocului. Problema esențială este ca elementul de joc să se
împletească strâns cu sarcina didactică, să mijlocească
realizarea ei în cele mai bune condiții.
Conținutul jocului este subordonat particularităților de vârstă
și sarcinii didactice. Trebuie să fie accesibil recreativ,
atractiv prin forma în care se desfășoară prin mijloacele de
învățământ utilizate, prin volumul de cunoștințe la care
apelează.
Materialul didactic
Reușita jocului didactic depinde în mare măsurăde materialul
didactic folosit, de alegerea corespunzătoare și calitatea
acestuia. Materialul didactic trebuie să fie variat, cât mai
adecvat conținutului jocului, să slujească cât mai bine scopul
urmărit. Astfel se pot folosi planșe, folii, fișe individuale,
cartonașe, jetoane.
Regulile jocului transpun sarcina didactică într-o acțiune
concretă.
Pentre realizarea sarcinii propuse și pentru stabilirea
rezultatelor întrecerii se folosesc reguli de joc propuse de
educator sau cunoscute în general de copil. Uneori regula se
adresează grupei de copii, unui singur jucător sau
conducătorului jocului. Aceste reguli de joc realizează sudura
între sarcinile didactice și acțiunea jocului concretizează
sarcina didactică. Regulile să fie formulate clar, corect, să fie
înțelese de copii și în funcție de reguli se stabilesc
rezultatele, punctajul.
Ca orice activitate organizată cu copiii și jocul didactic trebuie
pregătit din vreme și cu multă atenție, pentru a ne asigura buna
lui desfășurare și mai ales pentru a ne asigura că finalul va fi
o reușită.
Cele mai importante măsuri prealabile pentru buna desfășurare a
jocului didactic sunt:
• Planificarea judicioasă a jocurilor didactice ținând cont de
tematica propusă de programă;
• Cunoașterea amănunțită a jocului didactic planificat;
• Raportarea acestuia la particularitățile de vârstă și
individuale ale copiilor;
• Întocmirea proiectului de activitate sau a unei schițe cu
principalele obiective urmărite, precum și cu strategia aleasă;
• Asigurarea cerințelor pe care să le îndeplinească mijloacele
de învățământ;
• Pregătirea grupului de copii.
Indiscutabil, jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru
dezvoltarea gândirii și vorbirii preșcolarilor. Eficiența lui
sporită față de celelalte activități constă în faptul că la
desfășurarea lui participă toți copiii, depunând același efort
de gândire și exprimare.
Așadar, reușita jocului didactic depinde de buna lui organizare
și de conducerea metodică, potrivit principalelor momente.
• Introducerea în joc are rolul de a crea copiilor dispoziția
necesară pentru activitate, de a le suscita interesul pentru ea și
de a-i familiariza cu tema respectivă;
• Prezentarea temei activității simplu și concis formulată;
• Explicarea jocului ce urmează să se desfășoare în care
educatoarea reglementează, indică modul de folosire a
materialului, precizează sarcinile copiilor, folosind un limbaj
simplu, însoțit de o mimică adecvată. Pentru a se asigura dacă
preșcolarii au înțeles explicațiile, educatoarea desfășoară
”jocul de probă”, în care dirijează și explică fiecare
acțiune;
• Executarea jocului are loc sub conducerea educatoarei, care
urmărește mai multe probleme: respectarea regulilor, reamintirea
lor atunci când este necesar, îndeplinirea corectă a sarcinii
didactice, atragerea în joc a tuturor copiilor, sprijinirea celor
care nu reușesc să efectueze corect sarcina, îmbinarea
armonioasă a elementelor de joc cu cele instructive, pregătirea
copiilor pentru auto-conducerea jocului, introducerea unor noi
variante de joc, complicarea jocului.
Procesul de instrucție și educație – ca activitate consistentă
organizată și întreprinsă sistematic, orientată în direcția
atingerii unor finalități presupune o temeinică organizare a
activităților și proceselor prin care se realizează.
Complexitatea sa deosebită, multitudinea și varietatea proceselor
și a acțiunilor pe care le cuprinde ca și realizarea treptată a
scopurilor sale face necesară programarea și pregătirea
minuțioasă a jocului didactic.
Educatoarea trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării
materialului ilustrativ necesar desfășurării jocului didactic,
știind că ponderea jocurilor didactice cu material față de
jocurile didactice verbale este mai mare la această vârstă, dat
fiind caracterul concret-situativ al gândiriii preșcolarilor.
Necesitatea utilizării materialului didactic este determinată de
relațiile existente între cunoștințele copilului și limbaj, de
interacțiunea dintre obiect-imagine mentală – cuvânt.