Particularităţi ale matematicii și explorării mediului la clasa pregătitoare

PARTICULARITĂȚI ALE MATEMATICII ȘI EXPLORĂRII MEDIULUI LA
CLASA PREGĂTITOARE
prof.înv.primar Enache Nicoleta , Şcoala ,,Iancu Văcărescu”,
Văcăreşti

Stabilită prin Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 / 2011 , clasa
pregătitoare asigură trecerea treptată de la educaţia
oferită de familie şi grădiniţă la cea iniţială
asigurată de şcoală . Rolul ei este de a pregăti un debut
şcolar de calitate , ce va micşora şansele de a părăsi
timpuriu şcoala şi va creşte şansele de integrare pe
piaţa muncii pentru aceste generaţii de copii .
Disciplina “Matematică şi explorarea mediului” abordează
integrat conceptele matematice cu aspectele din mediul
înconjurător , având la bază teoria conform căreia copiii
învaţă cu uşurinţă folosind obiecte din mediul cunoscut
, apropiat . Însuşirea conceptelor matematice va fi astfel
realizată într-un mod accesibil pentru vârsta lor . Logica
combinării matematicii cu explorarea mediului constă în
aspectele comune pe care le au una cu cealaltă . Copilul
întâlneşte tot felul de probleme în viaţa cotidiană ,
iar pentru a le rezolva apelează la concret , baza pentru
conceptele ştiinţifice care se vor cristaliza mai târziu .
Cele două discipline au o multitudine de aspecte comune ce pot fi
înţelese şi asimilate cu succes în cazul transpunerii în
situaţii concrete. Reuşita depinde de calitatea , varietatea ,
pertinenţa materialul didactic utilizat, atât individual, cât
şi demonstrativ. Cunoaşterea formelor geometrice se face folosind
intuiţia, prin jocuri didactice şi jocuri logico-matematice. Pot
fi observate diverse fenomene din mediul înconjurător descrise de
copii, prin limbaj, desen şi cântec (ex : curcubeul). Prin
programul riguros, mediul şcolar impune cunoaşterea zilelor,
săptămânilor, anotimpurilor, a ordonării evenimentelor dintr-o
zi. Folosind banii în jocuri şi probleme simple, vor învăţa să
opereze cu ei şi în realitatea cotidiană . Copiii trebuie
deprinşi să conştientizeze necesitatea menţinerii unui mediu
înconjurător sănătos, căci de el depinde şi sănătatea
noastră, a tuturor. Conversaţia euristrica, prin întrebări de
tipul “Dacă...atunci...” îi conduce la descoperirea
relaţiilor cauzale dintre fenomenele observate.
Competenţele specifice disciplinei urmăresc : cunoaşterea
şi utilizarea numerelor de la 0 la 31 în ordonări ,
comparări , adunări , scăderi ; orientarea şi localizarea în
spaţiu ; identificarea formelor plane şi spaţiale în
obiecte familiare din mediul apropiat ; formularea de
explicaţii simple folosind operatori logici ( ,,şi” , ,,sau
” , ,,nu”) ; rezolvare de probleme cu ajutorul obiectelor ;
efectuarea de măsurători folosind etaloane neconvenţionale ;
cunoaşterea şi folosirea banilor , a duratelor în timp ale
unor evenimente familiare ; însuşirea şi utilizarea unor
informaţii despre univers , Pământ , corpul omenesc , plante
şi animale ; înţelegerea unor fenomene fizice precum forţe
şi mişcare , forme şi transfer de energie .
Strategiile didactice utilizate vor urmări să stimuleze
flexibilitatea gândirii şi a creativităţii , rezolvarea
problemelor apărute în contexte semnificative pentru viaţa
reală . Jocul didactic , prin participarea activă , fie
individuală , fie de grup , va înlesni exprimarea liberă a
ideilor şi trăirilor . Răspunsul celor mici nu va fi
sancţionat dacă nu este ştiinţific , important este ca el
să fie spontan şi original . Prin acţiune cu obiectele
şi repetare , elevul va înţelege şi interioriza
noţiunile şi conceptele . Copilul întâlneşte tot felul de
probleme în viaţa cotidiană , iar pentru a le rezolva
apelează la concret , baza pentru conceptele ştiinţifice
care se vor cristaliza mai târziu .
Materialul didactic utilizat are o foarte mare importanţă .
Dacă elevul este atras de colorit , modul de realizare şi
prezentare , mult mai uşor va opera cu numerele şi cu
simbolurile acestora . Pornind de la obiectele din clasă sau
altele familiare copiilor , sunt intuite formele geometrice
plane sau spaţiale . În felul acesta se valorifică
experienţa empirică a copiilor , mergându-se de la concret
spre abstract , de la uşor la greu . Folosirea operatorilor
logici ,, şi ” , ,, nu ” , ,, dacă ... atunci ” îi
ajută să nege afirmaţii , să îndeplinească simultan
două sau mai multe condiţii , să afle efecte sau cauze
ale unor fenomene cunoscute de ei . Rezolvarea de probleme
presupune folosirea desenelor , tabelelor , schemelor , graficelor
etc. Măsurarea lungimii folosind unităţile de măsură
nonstandard îi convinge că orice poate fi măsurat . În
privinţa unităţilor de măsură pentru timp , copiii
sunt familiarizaţi cu succesiunea evenimentelor dintr-o zi
, cunoaşterea zilelor săptămânii , a anotimpurilor .
Folosirea banilor îi situează foarte aproape de
preocupările din viaţa fiecăruia .
Fenomenele naturii pot fi observate şi descrise prin limbaj ,
desen şi cântec , ceea ce este un important mijloc de
stimulare a curiozităţii înnăscute a copiilor . Păstrarea
curăţeniei în şcoală şi în afara ei pune bazele unei
educaţii ecologice care trebuie să ne preocupe pe toţi .
În urma unui studiu asupra adaptării elevilor de clasă
pregătitoare la solicitările școlare , am constatat că , la
disciplina Matematică și explorarea mediului , cele mai mari
progrese au fost înregistrate la :
 recunoaşterea , denumirea , folosirea în diverse situaţii
a obiectelor cu formă de pătrat, triunghi , dreptunghi , cerc ,
atât în mediul înconjurător , cât şi în materialul didactic
;
 identificarea , numirea şi scrierea cifrelor de la 0 la 9 ;
 realizarea de operaţii cu acestea în concentru 0-10 .
În luna septembrie , doar 7 copii cunoşteau cifrele şi le
scriau în mod corect . În urma jocurilor desfăşurate , a
învăţării unor poezii despre cifre şi a împodobirii clasei
cu acestea în formă personalizată , 16 elevi îndeplinesc
corect sarcina , unul singur persistând în a-l scrie pe 2 şi
pe 7 invers , sporadic . Am speranţa că , trecând la scriere
intensiv în clasa I , se va obişnui şi el cu trasarea corectă
a cifrelor respective .
Formele geometrice erau recunoscute şi denumite uşor în
poziţii standard. În momentul în care schimbam dispunerea lor ,
apăreau dificultăţile . Prin realizarea de construcţii ,
desene , colaje , elevii stăpânesc mult mai multe cunoştinţe
despre formele geometrice , le pot recunoaşte , denumi , utiliza
în moduri variate de dispunere .
Pentru însuşirea corectă a algoritmului de efectuare a
adunărilor şi scăderilor , materialul didactic bogat mi-a
fost de mare ajutor . Am folosit castane , scoici , boabe de
fasole şi porumb , paste făinoase , cărţi de joc , mărgele ,
jetoane cu plante /animale etc. din universul apropiat al
elevilor . La sfârşitul lunii mai , toţi ştiau că ,,plus”
înseamnă ,,să punem” şi ,,minus” înseamnă ,,să
luăm”şi realizau operaţia în mod corect. Excepţie fac 2
copii , care au tendiţa de a număra înainte de a trece la
obiectul următor , aşa că întotdeauna ei obţin la rezultat
numere mai mari .
Atributele de formă , mărime , culoare , grosime sunt bine
cunoscute de copii , astfel că pot grupa şi compara nenumărate
obiecte , folosind aceste criterii . Relaţiile spaţiale au fot
înţelese destul de uşor , însă cele temporale , cu mai mare
greutate . De exemplu , timpul petrecut la şcoală este
măsurat în ,,pauze” - la a patra pauză se încheie
programul şcolar .
Planşele color , în format A1 , hărţile în relief , seturile
de jetoane , globul pământesc etc. au fost deosebit de
atrăgătoare , i-au ajutat să-şi îmbogăţească cunoştinţele
despre lume şi viaţă , să conştientizeze că omul este şi el
parte a lumii vii, paralel cu rolul social pe care îl
îndeplineşte .
În dorința de a avea un proces de învățământ eficient , se
încearcă abordarea integrată a disciplinelor pe principiul că
viața nu acționează după domenii , iar în rezolvarea unei
probleme cotidiene sunt implicate mai multe informații din diverse
domenii . Pus în fața unei abordări integrate a materiei în
fiecare zi , elevul nu va mai avea „sertarul„ cu matematică ,
cel cu limba română , conoașterea mediului , ci va avea
instrumente cu care mai tarziu va acționa pe o „scenă„ ce
depășește cei patru pereți ai clasei . Cadrului didactic îi
revine misiunea de a realiza liantul dintre banca de lemn și cerul
unei lumi ce se vrea din ce în ce mai bună . Prin tactul lui
modelează micile suflete cu grijă și profesionalism , așa cum se
șlefuiesc diamantele . Reuşita predării integrate a
conţinuturilor în școală , ţine în mare măsură de gradul de
structurare a conţinutului proiectat , într-o viziune unitară ,
urmărind anumite finalităţi .

Bibliografie :
Comşa , G. , Mihai , C. , Cunoaşterea copilului la intrarea în
clasa I , Pandora M , Târgovişte , 2005 , 92 pag.
Manolescu , M. ( coord.), Ghid metodologic de evaluare a
elevilor din clasa pregătitoare , Editura Softwin SRL ,
Bucureşti , 2011 , 208 pag .