PLEDOARIE PENTRU COMPUNEREA ŞCOLARĂ

Cu toate că, în viaţă de zi cu zi, multor oameni le este mai uşor să vorbească decât să scrie, totuşi importantă formării în şcoală a capacităţii de exprimare scrisă este o necessitate unanim aceptata. Exprimarea scrisă este un proces important în cadrul comunicării sociale, ea îi ajută pe elevi la dezvoltarea propriei personalităţi, asigurându-le rezultate bune în şcoală şi în viaţă.
Importantă formării în şcoală a competenţei de exprimare scrisă reiese şi mai clar atunci când se examinează diferite tipuri de probe scrise, produse de elevi. Greşelilor de conţinut li se adaugă cele de tip formal. De aici şi obligaţia pe care o are fiecare professor, dar mai ales cel de limba şi literaturad română, de a-i învaţă pe elevi sad redacteze logic şi correct. Pentru cel care a învăţat să o facă, scrierea poate să fie o delectare. Elevul care scrie bine ştie să aprecieze textile scrise de alţii şi îşi selectează avantajos şi riguros lecturile.
Pentru a produce un text care să devină o opera literară este nevoie de talent, însă pentru a redacta o scrisoare, un extemporal, o cerere, un comentariu literar, nu trebuie decât să înveţi regulile morfologice şi sintactice, de ortografie şi punctuaţie. Scrisul poate avea un efect benefic asupra celor care ştiu să-l folosească, pentru că aceştia vor câştigă încredere în forţele proprii şi îşi vor crea o imagine pozitivă despre propria persoană.
Regulile scrierii pot fi învăţate de elevi numai dacă profesorul cunoaşte nemijlocit fazele acestui proces. Elaborarea mesajului scris presupune mai multe etape.
1) Stabilirea şi clarificarea scopului, a destinaţiei şi a tipului general al textului care urmează să fie redactat (scrisoare, compunere şcolară, jurnal).
2) Alcătuirea unui plan de idei în care să se urmaresca dispunerea ideilor într-o oridine logică sau cronologică şi confruntarea permanentă a planului cu tema tratată, precum şi adaptarea textului la tipul de comunicare (informativă, reflexivă, imaginativă)
3) Elaborarea textului scris, în care să se urmărească aşezarea corectă în pagină, scrierea lizibilă, respectarea regulilor grafiei, ortigrafiei şi ale punctuaţiei, utilizarea unor modalităţi de reliefare a esenţialului prin subliniere, scriere cu majuscule etc.
Conform programelor şcolare, redactarea în ciclul gimnazial cuprinde tipuri diferite de texte care pot fi clasificate în:
• Scrieri informative (anunţul, ştirea, reportajul, cererea, declaraţia)
• Scrieri reflexive (jurnalul, scrisoarea)
• Scrieri imaginative (compunerea narativă, descrierea literară)
• Scrieri despre textul literar (rezumatul, povestirea, analiză literară, caracterizarea personajelor, argumentarea apartenenţei unui text la o anunmita specie etc)
Atât viitorul om de litere, cât şi viitorul muncitor, funcţionar, medic, inginer trebuie să se poată exprimă eficient în scris. Pentru această nu trebuie decât să se deprindă regulile şi tehnicile redactării pe care învăţătorul sau profesorul se străduieşte să-l înveţe în şcoală.
Pe lângă avantajele prezentate, care decurg din deprinderea capacităţii de comunicare scrisă, iată încă un argument pentru învăţarea scrierii: comunicarea scrisă bine făcută oferă elevului timid posibilitatea unor rezultate bunela probele de evaluare scrisă, oricare ar fi această.