PREDAREA INTEGRATĂ A CUNOŞTINŢELOR IN INVAŢĂMÂNTUL PREPRIMAR

PREDAREA INTEGRATĂ A CUNOŞTINŢELOR IN INVAŢĂMÂNTUL PREPRIMAR

Prof. Inv. Prescolar TESCOVEANU MIHAELA

Preşcolaritatea este cel mai bun moment al vieţii în care se pot forma abilităţi importante, de bază, pentru : muzică, sport, limbi moderne, dar şi capacităţi de gândire şi comunicare necesare învăţării şcolare de mai târziu. Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă permite fiecărei educatoare punerea în valoare a propriei experienţe didactice, prin activităţi educative cu caracter integrat şi cu o abordare complexă a conţinuturilor.
Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o strategie modernă de organizare şi desfăşurare a conţinuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate in care se îmbrăţişează metoda de predare-învăţare a cunoştinţelor îmbinând diverse domenii şi constituirea deprinderilor şi abilităţilor preşcolarităţii.
Integrarea este o manieră de organizare a activităţii oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate ci o tematică unitară, comună mai multor categorii. Nu trebuie însă să se confunde cele două concepte : interdisciplinaritatea o identificăm ca o componentă a mediului pentru organizarea cunoaşterii ; integrarea – ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activităţi şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propusă de educatoare, ori de copii. Integrarea, ca sintagmă este explicată ca revenirea în acelaşi loc, în aceeaşi activitate, a mai multor activităţi de tip succesiv, care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însuşirea conţinuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic propus. Prin activităţile integrate, abordarea realităţii se efectuează printr-un demers global, făcând să dispară graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi didactice. Acestea se contopesc într-un scenariu unitar în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe : conţinuturile au subiect comun care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora şi atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
Activităţile integrate nu sunt alte activităţi, ci cele pe care noi le proiectăm calendaristic conform planului de învăţământ, orarului aferent nivelului de vârstă, susţinute de experienţa cadrului didactic. Am organizat şi desfăşurat activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului cum ar fi : Flori – plante (după anotimpuri) ; Animale (domestice, sălbatice) ; Fructe (după anotimpuri) ; Evenimente istorice (I Decembrie, 24 Ianuarie), Fenomene ale naturii ; Tradiţii – obiceiuri sau subiecte dinamice ce se evidenţiază la un moment dat trezind puternic interesul şi atenţia copiilor. Astfel de activităţi le-am desfăşurat integrat şi după un scenariu elaborat de mine şi care a început cu întâlnirea de grup iniţiată în fiecare zi, întâlnire ce se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj îndrăgit, cu vizita unei persoane adulte ce poate fi : învăţător, medic, poliţist, etc., prezenţa unui animal sau o întâmplare trăită în zilele cât au fost liberi sau în vacanţă, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie, etc.
Activităţile din grădiniţă pot fi desfăşurate integrat după scenarii zilnice cu generice distincte care reunesc activităţi comune şi la alegere dar din zona respectivă sau prin care se regăsesc fragmentele de activităţi dintr-o săptămână cu generice de zi, respectând tema şi subtema săptămânii. Diversitatea şi varietatea materialelor încurajează copiii să se manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii. Activităţile integrate se pot desfăşura fie frontal, fie pe grupuri ajungând până la individual. Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat frontal îmbinate cu microgrupuri şi individual, amintesc : ,,Toamnă, toamnă harnică şi de roade darnică’’, ,,Frunză verde şi-o lalea, ce frumoasă-i ţara mea’’ , ,,Animale ‘ ,,Primăvară ai sosit, noi îţi spunem : bun venit !’’, , ,Apa – sursă de viaţă’’, ,,În lumea insectelor’’, ,,Viaţa subacvatică’’, ,,Copilărie fericită’’, ,,În curând vom fi şcolari’’etc.
Desfăşurând activităţile integrat, am observat la copii o eliberare de formalism şi o libertate mai mare în privinţa capacităţii de expresie oferită acestora. Activităţile integrate se dovedesc aşadar a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa societăţii, cu tehnologia şi cultura didactică. Lucrând în grupuri, copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în microgrupul din care fac parte participând la jocuri de rol interesante şi iniţiate la sugestia educatoarei sau create de ei. De exemplu :
Centrul ,,Bibliotecă’’ oferă posibilitatea copiilor de a-şi exersa liber opiniile, de a citi imagini pe care le asociază cu aspecte din viaţă, de a audia poveşti, de a crea poveşti după anumite tablouri, de a dezvolta dialoguri între personajele întâlnite în cărţi, de a cunoaşte literele alfabetului asociindu-le cu imagini corespunzătoare, etc.
Centrul ,,Ştiinţă’’ direcţionează copiii spre exersarea atât a conţinuturilor matematice : jocuri de măsurare, de comparare, de reconstituire, de numărare, grupare, dar şi spre conţinuturile cunoaşterii mediului : acvariu, lumea plantelor, animalelor, a insectelor, a omului, etc
. Cultivarea la copii a trăsăturilor cum ar fi curiozitatea, admiraţia, imaginaţia, gândirea critică, spontaneitatea şi plăcerea în experienţe estetice se realizează pe calea predării grupate pe subiecte sau unităţi tematice, aşa-numita predare tematică.
Mi s-au părut interesante următoarele teme pe care le-am planificat pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi
`Tema: CULORILE – cu subtema – „Peste tot sunt culori”
Pentru realizarea acestei teme am aşezat pe o masă acoperită cu o faţă de masă albă diverse lucruri: nuci, paie, flori, fructe,pene,sticluţe, condimente, nasturi, fire de lână, tuşuri; am pregătit jetoane colorate, coli de carton pentru experimente. Copiii au comparat culorile şi nuanţele, au spus ce simt în legătură cu culorile, au manipulat obiectele, încercând să le descrie exact folosind comparaţii, au experimentat modul în care obiectele se potrivesc unui anumit fond. Discuţiile cu copiii ne-au ajutat să descoperim ce culori preferă copiii, ce afinităţi au. Am confecţionat un album cu fotografii colorate din viaţa copiilor.
Tema am abordat-o prin joc şi experimente. Copiii au fost încurajaţi să folosească culorile în pictură, desen, modelaj, dar să le şi descopere în diversitatea obiectelor din jur.
Tema: LINIŞTEA – cu subtema – „Liniştea sărbătorilor de iarnă”.
Perioada premergătoare Crăciunului şi Anului Nou este o etapă în care oamenii se regăsesc, se bucură unii de alţii, în care familiile se reunesc şi petrec în linişte şi bucurie. Însăşi natura este parcă mai calmă, mai liniştită.. Mesajul de bucurie senină a Crăciunului poate fi simţit şi în grădiniţă. Pregătirea sărbătorii, reânvierea obiceiurilor caracterizează poate mai mult ca în altă perioadă, viaţa grădiniţei. Liniştea am descoperit-o prin atenţie,
ascultare, bună purtare şi prietenie între copii. Copiii au întâlnit liniştea în relaţiile cu ceilalţi, în comportamentul atent şi înţelegător. Bucuria seninătăţii şi prieteniei au descoperit-o şi prin armonizarea estetică a încăperilor.
Specialiştii consideră că învăţarea integrată se reflectă cel mai bine prin această predare tematică (integrarea conţinuturilor), care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se concentreze pe un aspect izolat, lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului.
Predarea tematică presupune integrarea diferitelor discipline prin elaborarea unei idei interesante care se leagă de mai multe domenii. Ea se face în aşa fel încât să reflecte legăturile dintre mai multe discipline şi legăturile acestora cu viaţa
De un real folos în completarea conţinuturilor sunt : vizitele de documentare, plimbările, excursiile, întâlnirile cu specialiştii, teatrul, diafilmele, etc. Tematica acestora este aleasă în aşa fel încât prin activităţile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare astfel încât copilul să exerseze o învăţare activă. Educatoarea este aceea care crează atmosfera şi tonusul clasei, personifică acele calităţi pe care doreşte să le regăsească la copii, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de învăţare activ şi interesant. Întotdeauna trebuie să existe un echilibru între ceea ce oferă educatoarea şi ceea ce doreşte copilul, pentru ca obiectivele propuse să se realizeze cu succes. Prin activităţile integrate desfăşurate cu copiii aducem un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-învăţare, punând un accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces. Prin activităţile integrate trebuie să utilizăm metode active care să conducă la sporirea eficienţei muncii didactice a educatoarei prin impresionarea capacităţii copilului de aplicare a transferului de idei.
Organizând astfel de activităţi am stimulat şi educat creativitatea preşcolarilor oferindu-le posibilitatea de a exprima liber tot ce le trece prin minte, formulând idei, completând răspunsuri

Astfel de modalităţi de realizare a creativităţii prin activităţi integrate , am folosit în desfăşurarea tuturor proiectelor planificate în decursul anului şcolar.
Bineînţeles că , acestea pot fi îmbunătăţite în funcţie de conţinuturile ce se predau şi se învaţă.
Fiecare educatoare poate găsi modalităţi de stimulare a creativităţii , important este faptul că , înşişi preşcolarii sunt atraşi în acţiunea de inventare , descoperire a unor modalităţi noi de educare a diferiţilor factori ai creativităţii.
Educatoarea este cea care hotărăşte atmosfera din grupă , personifică acele calităţi pe care doreşte să le regăsească la copii , comunică entuziasmul ei copiilor , face procesul de învăţare interesant şi eficient.
Trebuie să existe un echilibru între ce oferă educatoarea şi ce doreşte copilul pentru a realiza cu succes obiectivele propuse.
CONCLUZII
Reusita predării integrate a continuturilor in grădinită tine in mare masură de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitară, ţintind anumite finalităti. Invătarea intr-o manieră cât mai firească, naturală pe–o parte si invătarea conform unei structuri riguroase, pe de alta parte, sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat.
De retinut este faptul că prescolarii trebuie sa inveţe intr-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activitătile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducându-se un plus de lejeritate si mai multă coerentă procesului de predare-invătare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Activitatea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de invăţare cu viaţa societăţii, cultura si tehnologia didactică.

Bibliografie :
Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii ;
Revista Învăţământului Preşcolar 3-4 - 1994 ;
Revista Învăţământului Preşcolar 3-4 - 2003 ;
Revista Învăţământului Preşcolar 1-2 - 2004 ;