Pregătirea populației prahovene în timpul bombardamentelor războiului, în anul 1943

În timpul bombardamentelor războiului, civilii trebuiau să respecte o serie de reguli. Acestea au fost :
Conform Ordinului nr. 5740 din 7 mai 1943 – organizarea și instruirea echipelor destinate a intervenit la localizarea începuturilor de incendii : golirea podurilor clădirilor de toate materialele ușor inflamabile ; să se așterne un strat de nisip de 2-3 cm, pe toată suprafața podului ; să se văruiască grinzile și lemnăria podului ; să se așeze la îndemână, atât în pod cât și la fiecare etaj al localului, mijloace de înăbușire a bombelor incendiare (saci cu nisip, găleți, extinctoare etc. );
Comandamentul Apărarare Pasivă a dat ordin comandanților de subzone să organizeze în colaborare cu Comandanții de Garnizoană , un serviciu permanent de control Apărare Pasivă a tuturor instituțiilor, întreprinderilor și imobile aflate în raza orașelor din cuprinsul subzonelor respective .
Ofițerii care făceau controale puteau sancționa pe loc pe cei care au dat dovadă de neglijență sau rea voință în exercitarea dispozițiilor de apărare pasivă prin amendare sau dresarea actelor legate de trimitere în lagăr .
Toată populația și autoritățile de stat și particulare trebuiau să fie pregătiți pentru a face față pericolului aerian (stingerea bombelor incendiare sau incendiilor sau începuturilor de incendii la locuințe până la intervenția pompierilor), și în ceea ce privește ajutorul dat răniților până la sosirea echipelor sanitare .
Informația și controlul populației trebuiau făcute de șefii de străzi, iar la autoritățile de stat sau particulare – de dvs. personal ; Fiecare bloc, instituție, intreprindere etc., din sectorul dvs. să aibă câte un observator de incendiu, în timpul alarmelor aeriene (fie ziua / fie noaptea), care să fie trecut în planul de Apărare Pasivă al localului respectiv , trebuia marca cu un semn oarecare , pe planul orașului locul observatorului ales de șeful Apărării Pasive al localului, unde se puteau vedea mai bine ; instruirea observatorului trebuia făcută până la 15 ianuarie 1943; șeful de stradă trebuia să verifice podurile și toate clădirile ; s-au luat măsuri ca împreună cu Șeful Circăi de Poliție și inspectoratul localității să se organizeze o echipă compusă din 150 persoane – oameni ieșiți din elementul armatei – care au format echipe de ridicare a dărămăturilor; Personalul echipelor aveau lopeți, târnăcoape, cazmale, rănji de fier proprietate personal . Această echipă la auzul semnalelor de alarmă cu uneltele respective se prezentau la sediul Circăi de Poliție sau în locul fixat . Misiunea acestei echipe a fost deblocarea străzilor sau scoaterea victimelor de sub dărămături ;
Domnul Căpitan Ghimpu, Comandantul Apărare Pasivă Municipal a hotărât : fiecare casă să aibă organizată echipa de Apărării Pasive ; să aibă apă și nisip ; să cunoască cum se sting bombele incendiare ; să înlăture materialele inflamabile din poduri și să le văruiască ; să aibă alimente și îmbrăcăminte, în caz de sinistrare ; să aibă lămpi de buzunare și unelte de stingeri ; fiecare casă să aibă adăpost în afara clădirilor; să aibă măști și ochelari de fum ; se controlau tranșeele care trebuiau să fie curate și aerisite ; erau date tablouri fiecărui șef de stradă , de locurile virane puse la dispoziția Apărării Pasive pentru tranșee ; inventarierea averii mobile și imobile ;
Măsurile premergătoare evacuării, au fost : Situație numerică a populației mărginașe recenzate și a cărei evacuare se realizează prin deplasarea în satele apropiate de Ploiești ( arătându- se și satele) ; O situație numerică a populației evacuate benevol; Populația construită din vagabonzi și țigani evacuați în zone bine păzite (se arată regiunea aleasă și măsurile luate); Populația evreiască evacuată în regiuni îndepărtate (se arată regiunea);
Tabel cu comunele și posibilitățile de cazare, hrănire și asistență sanitară a evacuaților ;
Text scris cu recunoașterea căilor de comunicație destinate pentru transportul evacuaților ;
Program de transport – coloanele auto și hipo precum și cu calea ferată ; Text scris cu cantitatea maximă de bagaje fixate a lua fiecare evacuat ; Text scris cu înștiințarea persoanelor ce urmau a fi evacuate ; Tabel cu localitățile stabilite de evacuare în care să se vadă locul depozitelor de alimente, infirmerie , băi publice, stație de deparazitare, poștă, telefon ;
Măsurile de împrăștiere, au fost : studii cu privire la posibilitățile de comprimare a cazării în anumite cartiere ; studiu strângerea țiganilor și vagabonzilor în cartiere bine păzite ; studiu posibilități cazare în Ploiești ; plan cu împrăștierea muzeelor, pinocoteciilor , arhivelor, bibliotecilor publice din oraș ; studiu pentru stabilirea localităților de împrăștiere , locul depozitelor de alimente, infirmerii, băi publice, stații de deparazitare ;
Formațiuni de evacuare și împrăștiere : tabele cu personalul ce încadrează echipele de recenzare și anunțarea locuitorilor ce urmau a fi evacuați . Pentru fiecare 500 imobile – 1 echipă cu misiunea specificată la capitolul respectiv. Se arăta amplasamentul și locul de adunare a echipelor .
Incadrarea unei echipe : 1 șef institutor sau profesor ; 2 secretari (2 elevi cu vârsta minima de 16 ani); 2 curieri (elevi cu vârsta minima de 16 ani); Institutorii sau profesorii erau luați de la Inspectoratul Școlar iar elevii erau luați de la Școlile Secundare din oraș ;Dacă încadrarea echipelor nu se făcuse încă , Biroul de Evacuare lua legătura cu Inspectoratul Școlar și Școlile Secundare de băieți din localitate;
Dotarea unei echipe se făcea cu : un registru, un carnet ordine, coli hârtie ; 2 biciclete (prin rechiziție );
Dacă dotarea nu s-a făcut până atunci, se întocmea un raport Apărare Pasivă pentru Serviciul Primăriei .
Instruirea echipelor se făcea pe locul amplasamentelor, de un ofițer / subofițer cerut de Biroul de Evacuare de la Centrul Teritorial Prahova.
Transportul evacuaților: 5 coloane auto (Cercul Teritorial Prahova); 3 coloane hipo ( Circa I,II,III Poliție).
Încadrarea unei echipe de conducere a evacuaților, a fost : Șef (de preferință fost militar sau polițist, oameni bătrâni nemobilizabili ); 1 membru pentru 4 vagoane sau 4 vehicule .
Dotarea unei echipe : 2 carnețele pentru evidența evacuaților și vehiculelor ; 2 fluiere; 2 felinare de mână; (șeful echipei avea, în plus, schița drumului – pentru transportul auto sau hipo) .
Biroul de Evacuare a primit : tabele nominale cu echipele de încarteruire în comunele ce au primit evacuați ; tabele cu convoaiele de căruțe ale comunelor ce au primit evacuați ; încadrarea și dotarea echipelor s-a făcut de Primăriile comunelor care au primit evacuații . Biroul de Evacuare a supravegheat încadrarea, dotarea și instruirea echipelor ; tabele nominale cu persoanele care s-au încadrat în echipele de îndrumare la barierele orașului (o echipă – 1 șef și 3 servanți ), dintre tinerii premilitari ceruți de Biroul de Evacuare de la Subinspectoratul Pregătirii Premilitare . Dotarea echipei : 1 bicicletă, 4 felinare, 3 semnalizatoare, 3 felinare de vânt .
Nu au mai existat evacuabili benevoli . Toți au devenit evacuabili forțați . Evreii trebuiau repartizați ulterior .
Țiganii au fost repartizați de a se evacua în comunele mai îndepărtate, din județul Ialomița și acolo unde permitea capacitatea de cazare. Nu s-a stabilit repartizarea țiganilor și vagabonzilor dintr-o anumită comună sau criterii de repartiție.
La 12 oct. 1943 care au stabilit normele executării camuflajului . Deoarece în urma interogatoriului luat parașutiștilor inamici , majoritatea localităților au fost ușor descoperite din avion, datorită luminilor rămase necamuflate, fie pe străzi / fie în locuințe ;
Față de această situație, Serviciul de Poliție și unități de jandarmi – înăsprirea camuflajului luminilor ; cei care contraveneau instrucțiunilor date în acest sens, urmau a fi sancționați .
Aceste măsuri au fost luate pentru micșorarea numărului de victime în timpul bombardamentelor aeriene .

Bibliografie :
1.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, Fond Primăria Ploiesti, dosar 101 / 1943.
2.Arhivele Naționale ale României, filiala Prahova, Fond Primăria Ploiești, dosar 1 / 1943.
3. Vasile Lucian, Ploiești în Al Doilea Război Mondial. Ploiești during World War Two 1939-1944, Editura AEDU Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2018.

Prof. Elena PĂDURARU