Proiectarea demersului didactic – condiție a reușitei activității didactice

Proiectarea demersului didactic – condiție a reușitei activității didactice
Prof. Vasilica Niță - Școala Gimnazială Nr. 2 Buftea
Proiectarea demersului didactic este o premisă a aplicării programei şcolare la clasă; constituie, astfel, o activitate prin care profesorul îşi propune etape şi acţiuni de parcurs şi de realizat în predare-învăţare-evaluare. Proiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa şcolară şi presupune:
A. lectura integrală şi personalizată a programei școlare;
B. elaborarea planificării calendaristice;
C. proiectarea unităților de învățare.
A. Lectura programei şcolare precede planificarea şi proiectarea demersului didactic, fiind o condiţie obligatorie a realizării acestora. Această primă etapă a demersului didactic presupune:
- lectura conţinuturilor trebuie făcută din perspectiva a ceea ce sunt acestea în modelul de proiectare pe competenţe: parte a competenţei (alături de abilităţi şi atitudini), mijloace informaţionale prin care se urmărește formarea competențelor la elevi;
- înţelegerea caracterului de recomandare al unor componente, activităţi (sugestii metodologice, exemple de activităţi de învăţare);
- contextualizarea aplicării programei şcolare în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor, dar şi ţinând cont de aspecte concrete de individualizare a învăţării;
- stabilirea activităţilor de învăţare (preluând exemplele oferite de programă, modificându-le sau stabilind altele), astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă;
- proiectarea organizării activităţii în clasă; în realizarea unui demers didactic personalizat instrumentul utilizat este unitatea de învăţare.

B. Elaborarea planificării calendaristice are următoarele etape:
- asocierea competenţelor specifice şi a conţinuturilor incluse în programa şcolară;
- stabilirea unităţilor de învăţare;
- stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unităţile de învăţare;
- alocarea bugetului de timp pentru fiecare unitate de învăţare.

Planificarea calendaristică poate fi realizată conform tabelului:
Unităţi de învăţare

Competenţe specifice

Conţinuturi

Număr de ore alocate

Săptămâna

Observaţii
[se menţionează titluri/teme]
[se precizează numărul criterial al competenţelor specifice din programa şcolară]
[din conţinuturile programei şcolare]
[stabilite de către cadrul didactic]
[se precizează săptămâna sau săptămânile]
[se menţionează, de exemplu, modificări în urma realizării activităţii didactice la clasă şi semestrul]

C. Proiectarea unei unităţi de învăţare

Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi realizat potrivit reperelor de mai jos:
Conţinuturi (detalieri) - se menţionează detalieri de conţinut care explicitează anumite parcursuri și care oferă un cadru de structurare a competențelor.
Competenţe specifice - se precizează numărul criterial al competenţelor specifice din programa şcolară; este indicat scrierea explicită a competenței respective.
Activităţi de învăţare – sunt cele vizate/recomandate de programa şcolară sau altele adecvate pentru realizarea competenţelor specifice.
Resurse - se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic, resurse educaţionale deschise.
Evaluare - se menţionează metodele, instrumentele sau modalităţile de evaluare utilizate.

Forma de prezentare a proiectului unității de învățare cel mai des întâlnită (dar nu obligatorie) este:
Conţinuturi (detalieri)

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse
Evaluare

Bibliografie:
CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți;
www.didactic.ro.