Proiectarea didactică și management european în spațiul românesc

Proiectarea didactică și management european în spațiul românesc
Prof. Dronca Elena-Cristina
Grădinița P.P. Furnicuța ARAD

Activitatea didactică urmărește obținerea unor rezultate în perioade difertite de timp (ciclu școlar, an școlar, semestru, lună, zi, oră școlară).
Pentru ca activitatea didactică să fie eficientă și să conducă la obținerea unor rezultate, ea trebuie să fie proiectată.
Proiectarea pedagogică este necesară întrucât procesul de învățământ funcționează ca un sistem cu multe componente ce interacționează; urmărește finalități realizabile în timp; antrenează diferiți factori de care trebuie să țină cont.
Proiectarea activității didactice este procesul de prefigurare (anticipare) a desfășurării activității pentru ca aceasta să fie cât mai eficientă.
A realiza proiectarea didactică înseamnă a răspunde la patru întrebări:
Răspunsul la întrebarea: Ce voi urmări / obține în activitatea desfășurată? – înseamnă precizarea obiectivelor; acestea trebuie formate sub formă de performanțe exprimate în comportamentul elevilor; ele trebuie să fie observabile și măsurabile la finalul activității.
Pentru întrebarea: Cu ce voi realiza cele propuse? – răspunsul este dat din momentul în care cadrul didactic precizează resursele materiale, conținuturile (cunoștințe, priceperi și deprinderi), dar și resursele psihologice (clasa de elevi, nivelul lor în activitatea școlară).
La întrebarea: Cum voi proceda pentru a obține cele propuse? – cadrul didactic își pregătește anumite metode, procedee și materiale didactice care-l vor ajuta în realizarea activității ce urmează a fi desfășurată.
Răspunsul la întrebarea: Cum voi vedea / proceda pentru a verifica cele obținute? – presupune selectarea anumitor forme și probe de evaluare (evaluare orală / scrisă, evaluare practică / folosirea unor teste).

Etapele proiectării:
a) Stabilirea / Formarea obiectivelor urmărite
b) Stabilirea conținuturilor și a resurselor umane
c) Elaborarea strategiei didactice
d) Stabilirea criteriilor, a instrumentelor de evaluare
Nivelurile proiectării:
I. Proiectarea globală
II. Proiectarea eșalonată
Proiectarea globală - concretizată în stabilirea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, crează cadrul, limitele şi posibilităţile realizării proiectării eşalonate;
Proiectarea eşalonată reprezintă documentele administrative întocmite de educatoare, în care aceasta îmbină, într-un mod personalizat, elementele programei şccolare cu planul-cadru de învăţământ şi se concretizează în proiectarea anuală, preoiectarea semestrială, proiectarea sistemului de lecţii şi proiectarea lecţilor/activităţilor.

Funcțiile proiectării pedagogice îndeplinite în contextul unei activități sau în contextul general al instruirii sunt:
Funcția de anticipare: proiectarea pedagogică se definește ca ansamblu coordonat de operații de anticipare a desfășurării procesului instructiv – educativ finalizate în progarme diferențiate de instruire;
Funcția de orientare: obiectivele sunt adevărate criterii de referință ce orientează proiectarea, desfășurarea și evaluarea tuturor activităților educative și permit educatorului construirea scenariului didactic după care să-și orienteze activitatea;
Funcția de organizare: proiectarea pedagogică se definește ca un “complex de operații de planificare și organizare a instruirii, descriere a soluției optime a unei probleme didactice complexe” (Vlăsceanu, L., 1988, p.250)
Funcția de dirijare: proiectarea arată posibilitățile de acțiune, strategia de realizare a activității instructiv – educative, dirijează și ghidează la diverse niveluri exprimând și rolul managerial al profesorului. Este realizabilă prin explicații, demonstrații, întrebări, prezentarea și analiza unor modele operaționale, atitudinale și comportamentale, indicații și instructaj preliminar privind modul de lucru cu sursele informaționale, scrise.
Funcția de reglare – autoreglare: raportarea rezultatelor finale la obiective (ca rezultate scontate) permite controlul și reglarea, autoreglarea proceselor pedagogice, oferă măsura eficienței activității și organizarea activităților educative. În funcție de informațiile obținute, referitoare la calitatea rezultatelor activității, cadrul didactic adoptă modalitățile corespunzătoare pentru a înlătura distorsiunile, dificultățile și lacunele constante.
Funcția de decizie: vizează ameliorarea și optimizarea activității instructiv – educative. Prin raportarea rezultatelor obținute de elevi, diagnosticate prin metodele de verificare folosite, la obiectivele pedagogice formulate, cadrul didactic apreciază funcționalitatea și eficiența strategiilor utilizate, adoptând deciziile și măsurile care se impun: menținerea strategiei – dacă s-a dovedit eficientă; înlocuierea ei cu alta; introducerea unor corecții în stilul și comportamentul de predare (didactic).
Funcția de inovare: a proceselor de instruire și educație. Cadrul didactic este factorul hotărâtor care produce schimbarea concepției privind: conținutul programelor și manualelor școlare, metodele de transmitere și însușire a cunoștințelor, tipurile de învățare, relațiile pedagogice.

Managementul educaţiei/pedagogic reprezintă aceea ştiinţă pedagogică, elaborată interdisciplinar, pentru studierea evenimentelor care intervin activitate pedagogică: decizie, organizare, gestiune.
Managementul clasei de elevi reprezinta abilitatea profesorului/consilierului de a planifica şi organiza activitatea clasei, de a invăţa să asigure un climat favorabil instructiei şi educaţiei. In cadrul managementului clasei se urmăreşte prevenirea comportamentelor distructive, deviante şi rezolvarea problemelor comportamentale.
Obiectivul funcţional al managementului clasei este formarea la elevi a abilităţii de autoreglare a comportamentelor. Controlul comportamentelor este atât extern, realizat de catre părinţi, profesori, colegi, ca apoi, prin interiorizare, să devină autonom. În cadrul procesului de interiorizare intervin reguli şi modele de urmat.
Managementul educaţiei este teoria şi practica, ştiinţa şi arta proiectării, organizăm coordonării, evaluării, reglării elementelor activităţii educative, a resurselor ei, ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualităţii, conform idealului educaţional.
Managementul pedagogic reprezintă o modalitate de conducere superioară globală (vizează ansarnblul problemelor sistemului, văzute în inţerdependenţa lor funcţională, structurală), optimă (prin valorificarea maximă a resurselor sale), strategică (vizează dezvoltarea sistemului pe termen mediu şi lung, prin inovarea continuă a structurilor, funcţionalităţii).
Funcţiile managementului pedagogic evidenţiază rolurile conducerii şcolii în realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ: funcţia de planificare-organizare, funcţia de orientare-indrumare metodologică, funcţia de reglare-autoreglare a sistemului, procesului.
Managementul constă într-un şir de activităţi reglate ciclic, care definesc tipurile de acţiuni specifice ale managerilor, numite funcţii ale conducerii:
- prevederea evaluează viitorul, surprinde tendiriţele probabile de evoluţie a organizaţiei. Ea poate fi pe termen lung (prognoza), pe termen mediu (planificarea) şi pe termen scurt (programarea);
- decizia constă în alegerea unei modalităţi de acţiune din mai multe posibile. Ea este şi un proces, cu etapele: identificarea problemei, obţinerea informaţiilor necesare, prelucrarea şi organizarea lor, elaborarea de variante de acţiune, alcătuirea unor proiecte de rezolvare, adoptarea deciziei prin alegerea variantei optime, comunicarea deciziei, explicarea şi argumentarea ei, organizarea practicii, controlul şi reglarea acţiunii;
- organizarea cuprinde sistemul de activităţi necesare indeplinirii sarcinilor, componentele acestora (resurse, operaţii, sarcini, relaţii, ordonare, responsabilităţi, ierarhii);
- coordonarea asigură cooperarea, armonizarea acţiunilor, economicitatea, dozarea, stimularea, antrenarea;
- controlul constă în verificarea, monitorizarea, aprecierea, analiza acţiunilor, etapelor, factorilor în relaţie cu obiectivele, cu standardele stabilite.

Planificarea strategică este “un process de determinare a ceea ce intenționează organizația să fie un viitor și cum va ajunge acolo” (Barry). Acest proces strategic implică alegerile fundamentale ale organizației privind: misiunea, scopurile, strategia, politicile și programele organizației, alocarea resurselor strategice.
Succesul unui management al grupei de copii presupune, până la un punct, şi prevenţie înainte de dezvoltarea situaţiei problematice.