Provocările și importanța dobândirii abilităților de citire în era digitală

Tehnologia modernă are un efect puternic asupra modului în care gândim și acționăm, determinând modul în care se dezvoltă creierul nostru. Apariția cărților și a alfabetizării a încurajat concentrarea și imaginația. În schimb, răspândirea internetului consolidează capacitatea de a scana informații rapid și eficient. În trecut copiii au petrecut mai mult timp citind, ceea ce necesita o atenție intensă și multă imaginație. Apariția televiziunii a adus schimbări semnificative, oferind copiilor stimuli vizuali, ceea ce a redus intensitatea atenției și a imaginației. Iar accesul nelimitat al internetului a creat un mediu cu totul diferit, în care receptorul este bombardat de o serie de informații, care iarăși cere o atitudine diferită (Taylor 2012).
Tehnologia modernă condiționează deci creierul să acorde atenție informației într-un mod foarte diferit decât citirea. Totuși, cititul este o abilitate de bază care marchează succesul elevilor nu numai la școală, ci pe tot parcursul vieții. Astfel rolul profesorului în găsirea modului în care elevii pot aprecia lectura este una foarte importantă.
Există foarte multe opinii despre ce considerăm că înseamnă acest concept. O variantă foarte simplificată ar fi că abilitatea de citire constă în învățarea literelor și legarea acestora. Dar desigur știm că citirea analitică implică un proces mult mai amplu. O teorie cuprinzătoare a lecturii, așadar, ar trebui să pună accent atât pe dobândirea deprinderilor și strategiilor de citire prin dezvoltarea abilităților cognitive și lingvistice, cât și asupra efectelor variabilelor motivaționale și culturale. „Citirea este un proces cu mai multe fațete care implică recunoașterea cuvintelor, înțelegerea, fluența și motivația” (Leipzig 2001).
În prezent, când vorbim despre capacitatea de înțelegere a unui text citit, două programe de studii internaționale de amploare sunt aduse în discuție, și anume PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) și PISA (Programme for International Student Assessment). Cele două sondaje sunt menite să evalueze diferite etape ale lecturii. Prima, PIRLS măsoară performanța la citire a elevilor din clasa a patra din majoritatea țărilor participante. PISA, pe de altă parte, urmărește să evalueze dobândirea de către elevi a cunoștințelor și abilităților necesare în viața adultă, astfel, măsoară cunoștințele și abilitățile elevilor de 15 ani în lectură, matematică și științe (OECD 2011: 18).
Îmbunătățirea alfabetizării în lectură a fost unul dintre obiectivele europene propuse în „Educație și formare 2010”, un program adoptat în 2002 de Consiliul Uniunii Europene. În aceste zile, eșecul de a fi îndeplinit acest obiectiv a fost larg recunoscut. În 2023 performanța elevilor de 15 ani din România a fost foarte slabă la testarea PISA, obținând penultimul loc din Uniunea Europeană. Potrivit acestei testări aproape jumătatea elevilor din țară (49%) se încadrează la analfabetism funcțional (Stere 2023), ceea ce înseamnă că trebuie acordată o atenție mult mai mare dezvoltării acestei abilități în procesul de predare-învățare.
În acest sens, accentul pus pe teoria lecturii în ultimii ani este de înțeles. Așa cum am menționat mai devreme, mulți oameni cred că citirea este o abilitate care este însușită în primii ani de școală. Privită astfel, citirea este un proces simplu: cititorii decodifică fiecare cuvânt dintr-un text și apoi înțeleg automat sensul cuvintelor. Dar lectura nu este atât de simplă, este un proces complex de rezolvare a problemelor în care cititorul lucrează pentru a da sens unui text nu doar din cuvintele și propozițiile de pe pagină, ci și din idei, amintiri și cunoștințe evocate de acele cuvinte și propoziții. Așadar, deși la prima vedere lectura poate părea o activitate pasivă, solitară și simplă, ea este una activă, populată de un amestec bogat de voci și perspective – cele ale naratorului, ale cititorului etc. (Cziko et al. 2000).
Ca atare, dobândirea abilităților de citire nu este o sarcină ușoară pentru elevi și cu siguranță nu una care se termină în școala primară (nici măcar în limba maternă). De aceea, este o provocare deosebită atât pentru elevi cât și pentru profesori.
Importanța ei constă și în faptul că ajută la formarea unor abilități de bază. De exemplu, identificarea mesajului principal al unui text, găsirea detaliilor, secvențierea evenimentelor, relația cauză-efect, evaluarea dovezilor etc.
Ordinea evenimentelor sau a pașilor dintr-un proces poate crea probleme când evenimentele nu sunt relatate în ordine cronologică. La fel nu este întotdeauna ușor identificarea cauzelor. Elevii pot exersa compararea lucrurilor și formarea opiniilor personale analizând asemănările și diferențele dintre două sau mai multe persoane sau lucruri. De asemenea, pot învăța să facă inferențe și predicții folosind indicii dintr-un text pentru a înțelege ceea ce este implicat, bazându-se pe cunoștințe anterioare. Toate aceste metode de soluționare a problemelor sunt de folos nu numai la citirea unui text fictiv sau non-fictiv, ci și în multe alte situații ale vieții.
Elevii pot fi motivați să citească din mai multe motive. De exemplu, pentru a se distra, pentru a se informa sau pentru a învăța. Efortul principal constă în identificarea strategiilor care îi pot ajuta pe elevi să facă pasul necesar de la „a învăța să citești” la „a citi pentru a învăța”, pentru că cititul este mai mult decât o abilitate, este, de asemenea, un instrument pentru toate celelalte învățări. „A avea interes pentru lectură înseamnă a avea motivația de a citi și de a răspunde afectiv, de a căuta să ne lărgim înțelegerea de sine și simțul valorii noastre prin lectură” (Sadoski 2004: 50).

Bibliografie:
Cziko C, Greenleaf C., Hurwitz L, Schoenbach R., (2000), What Is Reading? An Excerpt from Reading for Understanding, last retrieved on the 21st May 2013 from http://www.nwp.org/cs/public/print/resource/787
Leipzig, D. H., (January, 2001) What Is Reading? retrieved from http://www.readingrockets.org/article/352/
OECD 2009b. PISA 2009 Assessment Framework – Key Competencies in Reading Mathematics and Sciences. Paris: OECD. apud EACEA, Eurydice, 2011
Sadoski, M. (2004), Conceptual Foundations of Teaching Reading, The Guilford Press, New York, London
Stere, A. (2023) Rezultate PISA 2023: România, penultimul loc din UE. Aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, https://stirileprotv.ro/educatie/rezultate-pisa-2023-romania-penultimul-loc-din-ue-aproape-jumatate-dintre-elevii-romani-sunt-analfabeti-functional.html
Taylor, J. (2012), How Technology is Changing the Way Children Think and Focus, Are your children prepared to think and focus for success in 21st century life? In Psychology Today, last retrieved on 15th July 2013 from http://www.psychologytoday.com/blog/the-power-prime/201212/how-technology-is-changing-the-way-children-think-and-focus