Provocările prezentului și adaptarea profesorului la particularitățile generațiilor Z și Alpha Studiu de specialitate

Provocările prezentului și adaptarea profesorului la
particularitățile generațiilor Z și Alpha
Studiu de specialitate

prof. înv. primar Alina Brînză
Școala Gimnazială Fitionești

Ritmul tot mai accelerat în care se produc transformările sociale,
culturale şi economice din societate determină restructurarea
permanentă a sistemului şcolar. În consecinţă, şcoala este
determinată să răspundă adecvat, oferind societăţii oameni
pregătiţi corespunzători nevoilor de producţie materială şi
spirituală. Din orice unghi ar fi privită, problema
perfecţionării învăţământului şi adaptării lui la condiţii
noi se impune legic, ca singură soluţie pentru asigurarea
echilibrului necesar între şcoală şi societate, între societate
şi om. Educatorii care pierd din vedere acest proces sau îi
minimalizează importanţa riscă să se autoexcludă spiritual din
fluxul firesc al evoluţiei, iar în cadrul activităţilor pe care
le conduc se pot produce, fără voia lor, anomalii cu efecte
prelungite în evoluţia copilului. Noţiuni ca optimizare,
eficienţă, performanţă etc. devin nonsensuri, dacă nu au
acoperire practică.
În activitatea şcolară, nimic nu este mai dăunător decât un
spirit degradat de uzură a informaţiei cu care operează. În
condiţiile în care copiii de astăzi se dezvoltă într-un mediu
tehnicizat, în care canalele de informaţie se multiplică şi le
sunt atât de accesibile, cadrele didactice care îşi apără
prestigiul şi autoritatea profesională nu-şi pot îngădui să se
lase depăşiţi de situaţie. Condiţiile actuale din societate şi
cele familiale au transformat cu totul misiunea învăţământului
primar. În învăţământul actual accentul este pus mai puţin
pe ce se învaţă şi pentru ce se învaţă şi mai mult pe cum se
învaţă şi cum sunt învăţaţi în şcoală. Comunicarea a fost
întotdeauna o componentă principală a educaţiei, un suport
indispensabil al învăţământului. Cu atât mai mult astăzi,
într-o societate a cunoaşterii şi comunicării generalizate,
când actul comunicării se implică efectiv în toate domeniile
vieţii şi activităţii social umane, beneficiind de puternice
mijloace tehnice informaţionale şi de comunicare,
învăţământul se manifestă şi mai sensibil la aceste
evoluţii.
Depărtându-se cu bună ştiinţă de limitele şi neajunsurile
sistemului tradiţional centrat pe transferul de cunoştinţe,
înţelegând că „transmiterea” nu poate fi totuna cu
„comunicarea”, luată în sensul ei autentic şi actual, este de
evidenţă notorie preocuparea asiduă în ultimele decenii a
învăţământului de a-şi construi un nou sistem comunicaţional
care corelează strâns cu cel informaţional; un sistem didactic
gândit şi elaborat pe alte baze ştiinţifice, ancorat puternic
în relaţiile de mediaţie care caracterizează viaţa şcolii şi
care, îmbrăţişând conceptul modern de comunicare
„interpersonală”, tinde să extindă sistematic
interactivitatea în practica şcolară, să dezvolte în mai mare
măsură relaţiile: elevi-cunoaştere-profesor;
elevi-cunoaştere-elevi; elevi-cunoaştere-multimedia.
În ultimii ani, învăţământul primar (şi preşcolar) pune
accent pe structurile de personalitate, ceea ce înseamnă, de fapt,
o completă şi corectă cunoaştere psihopedagogică a elevilor, un
stil pedagogic flexibil, o continuă ajustare a strategiilor
didactice la obiectivele propuse. La intrarea în şcoală, elevilor
li se asigură şanse egale, dar dezvoltarea acestora este
influenţată de o serie de factori: naturali, fiziologici,
educaţionali, demografici, politici, sociologici, tehnologici şi
economici, care fac ca aceştia să aibă un parcurs educaţional
diferit. Fiecare copil este o individualitate şi numai o abordare
psihopedagogică a acestuia poate favoriza dezvoltarea optimală a
acestuia.
În ultima perioadă s-a vorbit frecvent despre Generațiile X,Y,Z,
Alpha, clasificarea acestora făcându-se în funcție de anul
nașterii (Generația X, de exemplu, e reprezentată de cei
născuți între 1965 și 1979, Generația Y îi desemnează pe cei
născuți între 1980 si 1994, cunoscuți drept Millenials, din
Generația Z , cei născuți intre 1995 si 2009, iar din Generația
Alpha, făcând parte nativii din perioada 2010-2024.
A face parte dintr-o anumită generație este unul dintre acei
factori biografici care nu se referă doar la vârstă, ci și la
contextul social din punct de vedere spațio-temporal. Astfel,
generația Z reprezintă grupul populației de tineri care s-au
născut în mijlocul revoluției tehnologice, nativi digitali care
nu concep lumea fără Internet, rețelele sociale, YouTube și tot
ceea ce oferă lumea virtuală. Sunt strâns legați de utilizarea
tehnologiilor, fiind deplin familiarizați cu utilizarea
dispozitivelor încă de la naștere.
Nativii digitali au cunoștințe avansate despre programe de
calculator, instrumente digitale și Instagram, importanța
tehnologiei căpătând un sens relevant nu numai în raport cu
sfera personală, ci și în sfera profesională. Oamenii din
Generația Z sunt deosebit de confortabili cu limbajul vizual ca
formă de comunicare și exprimare. O caracteristică fundamentală
specifică acestora este învățarea autodidactă, manifestarea
unei atitudini proactive, concretizată în inițiativa pentru
antreprenoriat, definindu-i ca oameni cu vocație de a întreprinde.
Tinerii din Generația Z învață constant singuri prin cursuri
online, bloguri, videoclipuri YouTube, fiind adepții sintagmei Do
it yourself! care evidențiază creativitatea acelor creații
realizate de sine.
Din Generația Alpha fac parte copiii ai căror părinții lor sunt
adulții din generația Millenials, unii dintre copiii alpha fiind
chiar frații mai mici ai copiilor din Generația Z. Primii copii
din Generatia Alpha s-au nascut în 2010, anul în care au fost
lansate iPad și Instagram și în care „app” a fost desemnat
cuvântul anului. Vorbim, astfel, de prima generație complet
digitală, conectată permanent la tehnologie, din prima zi de
viață. Mai mult, pentru mulți copii din Generația Alpha,
telefonul și tableta au luat locul primelor jucării, iar ecranele
device-urilor le sunt cel puțin la fel de familiare ca figurile
părinților. Reprezentanții Generației Alpha se adaptează ușor
și rapid la tot felul de device-uri și aplicații și utilizează
deja inteligentele artificiale disponibile, fiind o generație
pentru care dimensiunea vizuală a informației joacă un rol
esențial atât în comunicare, cât și în învățare.
Schimbările tehnologice și economice rapide la care asistă
copiii din generația Alpha schimba si modul în care ei se vor
raporta, în viitor, la sfera și valorile profesionale. Dincolo de
faptul ca vor fi mult mai mobili în privința schimbărilor
profesionale, viitorii adulți Alpha vor putea ocupa joburi noi,
multe din ele neinventate încă. Joburi precum specialist în
cybersecuritate, pilot de drone, dezvoltator de blockchain, designer
de date, inginer de realitate virtuala, mecanic de roboți sau
ofițer de sustenabilitate sunt doar câteva dintre joburile unui
viitor nu foarte îndepărtat. Preocupările copiilor din Generația
Alpha nu se limitează la tehnologie, conținut online și realitate
virtuală. Grija față de mediu, dorința de a face alegeri
sustenabile și de a se dedica unor activități care să-i
împlinească și să le susțină sănătatea emoțională se
numără, de asemenea, printre valorile lor.
A creste și a educa copiii din Generația Alpha trebuie să țină
cont de o mulțime de dimensiuni care le guvernează stilul de
viață, iar provocările sunt pe măsură. Educaţia trebuie
făcută de educatori cu o foarte bună pregătire ştiinţifică,
motivaţi, cu spirit organizatoric şi practic, care vor constitui
modele de urmat pentru cei care trebuie educaţi. Profesorul este un
„educator şi consilier” care încearcă să dezvolte
capacităţile şi interesele elevilor, nu doar să servească drept
o sursă de informaţii sau un transmiţător de cunoştinţe. În
acelaşi timp, el are un rol esenţial în formarea la elevi a unei
viziuni ştiinţifice asupra lumii. Această extindere a rolului
cadrului didactic dincolo de limitele tradiţionale ale instruirii
presupune asumarea unor noi responsabilităţi, în consilierea
elevilor şi părinţilor, în organizarea activităţilor de timp
liber ale elevilor. Profesorii trebuie să devină conştienţi de
rolul pe care îl au de jucat în cadrul comunităţii ca
profesionişti şi ca cetăţeni, ca agenţi ai dezvoltării şi ai
schimbării. Nu mai puţin se cuvine recunoscută necesitatea
stabilirii unor noi relaţii parteneriale între profesori şi
elevi, între profesori şi colegii săi sau alţi agenţi cu care
cooperează, între care părinţii elevilor.
Avem o mare răspundere morală faţă de copiii care ne sunt
încredinţaţi ca elevi. Atitudinea şi strădaniile noastre vor
avea efecte deosebit de importante asupra procesului maturizării
copilului. Unul dintre principalii factori care contribuie la
angajarea copilului în activitatea de învăţare este exemplul pe
care îl poate desprinde din însăşi viaţa şi comportarea
învăţătorului său. Acesta este pentru elev modelul pe care îl
imită. Nu există elev care să nu caute să îşi imite
învăţătorul în atitudini, gesturi, ticuri, îmbrăcăminte etc.
Se spune că meseria de învăţător este dificilă nu din cauza
laturii ştiinţifice, ci din cauza celei metodice. Se pune foarte
serios problema alegerii celor mai eficiente modalităţi de lucru
pentru a obţine performanţe, competenţe, atât în domeniul
cunoaşterii, cât şi în cel raţional-comportamental. Pentru a
avea succes în această muncă, învăţătorul trebuie să aibă
nu doar competenţe cognitive, ci și digitale, relaţionale, cât
şi comportamental-atitudinale. El trebuie să îndeplinească
standarde de performanţă ce se fundamentează pe un sistem de
principii care exprimă concepţia actuală asupra conţinutului
specific al profesiei didactice şi asupra calităţilor unui bun
pedagog. Învăţătorul trebuie să cunoască foarte bine
specificul comunităţii sociale al zonei unde lucrează,
exigenţele şcolii, apoi să cunoască temeinic colectivul de elevi
şi toate acestea încep o dată cu primirea unei noi generaţii de
copii.

Bibliografie:
• Cerghit, I., 2008, Sisteme de instruire alternative şi
complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Polirom,
Iaşi.
• https://www.formacionyestudios.com/ro/cuales-son-las-caracteristicas-de-la-generacion-z.html

• https://www.itsybitsy.ro/copiii-din-generatia-alpha/