Rolul mediului social în motivarea învăţării

Nivelul de anxietate al unui elev cu „imagine de sine”
negativă este mai mare nu numai în procesul de învățare și de
asemenea, îngreunează integrarea în societate. Rolul profesorului
este de a crea o atmosferă bună în clasă, ajutând astfel
dezvoltarea și formarea elevilor. Un instrument realist de motivare
a elevilor este evaluarea realistă, care poate fi completată cu
evaluarea textuală. Evaluarea textuală ar trebui să fie
întotdeauna relevantă pentru sarcină și nu personalitatea
elevului. Este important ca această evaluare să fie nuanțată și
realistă, adică să nu lăudăm acolo unde nu este posibil sau să
evidențiem ceea ce poate fi evaluat ca fiind pozitiv și, în
final, să includem un cuvânt de încheiere, pentru că acesta este
ceea ce se așteaptă elevul. Trebuie să știm la ce nivel se află
elevul, cursantul (de exemplu, acesta este un nivel mediu, bun sau
este mai aproape de un nivel scăzut...)
„Dacă un student se află într-o comunitate în care are
performanțe mai bune decât colegii săi, poate avea loc un impact
pozitiv la Big Fish Small Lake. În acest caz, imaginea de sine a
elevului este mai pozitivă decât cea a colegilor săi cu
abilități similare, ceea ce se datorează faptului că își
compară propriile abilități și performanțe cu elevii cu
abilități mai puțin bune.
Impactul Big Fish Small Lake este negativ dacă elevul se află
într-o comunitate în care el sau ea se numără printre cei mai
slabi performanți. În acest moment, imaginea de sine învățată
poate fi mai mică decât se aștepta, în funcție de abilitățile
sale, pe măsură ce îți judecăm performanța în raport cu
studenții cu abilități mai bune. Cu alte cuvinte, imaginea de
sine, de învățare a elevilor este influențată semnificativ de
capacitatea și performanța celorlalți elevi ai școlii și clasei
respective. ” (Marsh și Craven, 2002). Acest lucru are un efect
asupra performanței: imaginea de sine învățată, influențează
semnificativ performanța ulterioară (Józsa, 2007).
În cazul programelor pentru studenți supradotați, o serie de
studii empirice au demonstrat că imaginea de sine a elevilor este
redusă semnificativ în comunitățile omogene, comparativ cu cele
predate în comunitățile de învățare eterogene (de exemplu,
Marsh, Chessor, Craven și Roche, 1995; Zeidner și Schleyer, 1999).
Dacă un elev învață într-o școală în care alți elevi au
rezultate mai bune decât ale lui, imaginea de sine este de obicei
mai mică decât media. Și dacă mergi la o școală în care
performanța ta este peste medie, imaginea ta de învățare de sine
este mai puternică. Impactul este deosebit de semnificativ într-un
mediu competitiv care pune accent pe evaluarea normativă (Ireson,
Hallam și Plewis, 2001; Marsh și Rowe, 1996). ”
Grupurile de colegi au un impact asupra motivației de
învățare. Dorința de a o dovedi, competiția, momentele de
apreciere, transcendența celeilalte părți. Aceste atitudini
încep încă de la perioada preșcolară.
„Una dintre cele mai evidente și importante funcții ale
concurenței este considerată a fi puterea sa de motivare.”
(Fülöp, 2001. p. 8) Pe lângă competiție, cooperarea dintre
copii și recunoașterea muncii reciproce au și o forță
motivațională semnificativă (Józsa și Székely, 2004).
Cooperarea și competiția nu sunt procese opuse, nu se exclud
reciproc. În același timp, ei pot fi prezenți în comunitatea
clasei într-un mod care se consolidează reciproc în ceea ce
privește motivația învățării (Fülöp, 2008). Este important
de menționat aici că, în lumea gamificată de astăzi, este
foarte obișnuit ca un profesor, un părinte să învețe ceva
funcțional și util de la un copil. În astfel de cazuri, este bine
să întărim copilul și să-i mulțumim ocazional pentru că ne-a
arătat procesul, învățandu-ne lucrul. Acesta este momentul în
care îți crește stima de sine și te consideri important.
Cunoștințele bazate pe cultură sunt de o importanță capitală
în motivația învățării (Gordon Győri, 2004, 2009; Réthyné,
2001, 2003). Mediul social și cultural al elevilor, precum și
percepția și interpretarea mediului pot fi semnificativ diferite,
pot apărea diferențe caracteristice între sistemele motrice ale
elevilor. De asemenea, putem spune că motivele de învățare sunt
constructe socioculturale (Rueda și Moll, 1999).
Copiii din culturi diferite au puteri motivaționale diferite.
Cercetările arată că studenții din Asia de Est pun mai mult
accent pe propriile eforturi în ceea ce privește performanța lor,
în timp ce colegii lor occidentali preferă să joace rolul
abilităților și dotărilor lor. Aici aș dori să mă refer la
fenomenul grit ca la un set de trăsături de personalitate care
include determinarea, perseverența, ipocrizia și, nu în ultimul
rând, interesul. Așadar, putem considera ansamblul „grit” al
trăsăturilor de personalitate drept bază pentru atingerea
succesului, eficienței și realizării de sine. Conform definiției
culturale a majorității și a comunității de romi, copiii romi
sunt mai puțin motivați să învețe, ceea ce este influențat în
principal de mediul familial nefavorabil.
Crearea publicului,atmosferei (fizic și psihic), al spațiului
potrivit este în mare parte responsabilitatea profesorului, deci
joacă, de asemenea, un rol important în proiectarea sălii de
clasă. Sălile de clasă sunt săli de formă pătrată, cu pereți
albe, rigide și podele din lemn sau plastic. Pentru a obține un
efect mai cald și pentru a ajuta elevii să învețe, putem schimba
decorul clasei pentru a o face mai confortabilă și mai
prietenoasă. Este important să împărtășim cu studenții.
Studentului nu trebuie să i se ofere o cameră frumoasă , precis
decorată încă de la început. Ei ar trebui să contribuie și la
amenajarea și decorarea creativă a acesteia cu propriile lucrări
și idei.