Rolul tratării diferențiate și al activităților remediale

Tratarea diferențiată și activitățile remediale

prof. Tomescu Sofica
Școala Gimnazială Nr. Polovragi



Educația are și a avut dintotdeauna roluri multiple
pentru individ și pentru societate. Una dintre tendințele
modernizării învățământului vizează flexibilitatea
instrucției și educației pentru a asigura dezvoltarea
capacităților și aptitudinilor fiecărui elev în raport cu
propriilor posibilități și interese.

Tratarea diferențiată
Învăţământul modern caută să adopte structuri,
conţinuturi şi forme de organizare care să faciliteze o
dezvoltare intelectuală mai rapidă, să-l pună pe elev în
situaţia de a se dezvolta şi de a-şi valorifica pe deplin
posibilităţile şi aptitudinile. Se urmăreşte, astfel,
ameliorarea rezultatelor şcolare prin valorificarea la maximum a
potenţialului fiecărei vârste. Printre modalităţile de adaptare
a învăţământului la particularităţile individuale ale
elevilor se înscrie şi activitatea diferenţiată cu elevii.
Diferențierea și individualizarea instruirii constituie o
problemeă pedagogică veche, dar mereu actuală, prin faptul că
oamenii se deosebesc între ei, se individualizează, mai ales, prin
capacitatea și ritmul de învățare, prin atitudinea fiecăruia
față de aceasta. Prin urmare, pedagogia acceptă existenţa unor
particularităţi psihologice individuale ce deosebesc persoanele
unele de altele şi admite că tratarea individuală şi
diferenţiată a elevilor poate să aducă contribuţii benefice în
dezvoltarea personalităţii lor. Datorită faptului ca suntem
diferiți, modul în care învățăm este diferit. Elevii preferă
experiențele de învățare în care sunt activ implicați, astfel
ei vor obține rezultate mai bune și vor avea succes la școala.
Fiecare copil este o individualitate irepetabilă care pretinde un
tratament individualizat. Fiecare copil are individualitatea lui
definită de o serie de aspecte dintre care merită menționate:
specificul psihologic reprezentat de anumite particularități ale
proceselor sale psihice; unele însușiri psihice (aptitudini,
temperament,) și structuri afectiv-emoționale distincte (interese,
aspirații, convingeri, trebuințe etc.); nivelul de dezvoltare
intelectuală; volumul de cunoștințe, priceperi și deprinderi;
experiența de viață, stilul de a învăța etc. Respectarea
particularităților individuale este în consens cu cerințele unui
învățământ modern și democratic.
Individualizarea învaţării (tratarea diferențiată)
exprimă necesitatea de a valorifica cât mai bine posibilităţile
şi eforturile individuale, atât în ceea ce priveşte persoanele
înzestrate, cât şi pe cele mai puţin înzestrate. Instruirea
diferențiată vizează adaptarea activității de învățare, în
special sub raportul conținutului, a formelor de organizare și al
metodologiei didactice, dar și al posibilităților diferite ale
elevilor, de capacitatea de înțelegere, ritmul de lucru propriu.
Printre strategiile de individualizare a învăţării se
numără:
• sarcinile instructive (teme, lucrări etc.) individualizate în
funcţie de aptitudinile, înclinaţiile, opţiunile, nivelul de
dezvoltare intelectuală, coeficientul fiecărei persoane;
• fişele de lucru individualizate ;
• fişele de evaluare , pentru constatarea nivelului de pregătire
şi asigurare a feedback-ului;
• pregătirea individuală sub forma de meditaţii, consultaţii,
discuţii şi autoinstruire.
Din categoria fișelor de lucru individuale fac parte:
• fișele de recuperare, pentru elevii rămaşi în urmă la
învăţătură ;
• fișele de dezvoltare, pentru elevii buni şi foarte buni;
• fișele de exerciţii, pentru formarea priceperilor şi
deprinderilor ;
• fișele de autoinstruire , pentru însuşirea tehnicilor de
învăţare individuală şi independentă.
Prin folosirea oricărui tip de fişă, se asigură o
sarcină triplă:
- (1) să acumuleze mai multe observaţii, ceea ce permite o mai
bună cunoaştere a progreselor elevilor;
- (2) să determine cadrul didactic să utilizeze o metodă
analitică de evaluare şi notare;
- (3) să-i ofere cadrului didactic posibilitatea de a individualiza
acţiunile de pregătire pentru a asigura fiecărui elev
posibilitatea de asimilare a materiei în concordanţă cu
posibilităţile sale, să fie mijloc de comunicare către familie a
observaţiilor sistematice ale cadrului didactic .
Cunoaşterea și abordarea diferențiată a elevilor
reprezintă un mijloc eficient de prevenire şi înlăturare a
eşecului şcolar. Cunoscându-i putem să-i formăm pe toţi
elevii la nivelul maxim al posibilităţilor lor, să antrenăm
fiecare elev în învăţarea activă, să intervenim conştient în
momentele dificile, să prevenim rămânerile în urmă la
învăţătură. Este necesară cunoașterea elevilor, bazată pe
metodele de cercetare psihopedagogică, utilizarea unor metode activ
participative care permit detectarea ezitărilor sau a eşecurilor
parţiale, identificarea punctelor tari şi a celor slabe ale
elevilor. Doar atunci când lucrăm diferenţiat cu fiecare elev în
parte putem spera să asigurăm şanse egale tuturor elevilor.
Tratarea diferenţiată nu presupune eliminarea conţinutului de
bază pentru toţi elevii, ci iniţierea acestora în toate
conţinuturile prevăzute de programe, cel puţin la nivel minim de
cunoaştere, înţelegere, aplicare, sprijinindu-se pe mult material
concret.
Activitățile remediale
Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul
dezvoltării durabile și a unei societăți sănătoase. Educația
remedială este parte a educației copilului care are ca obiectiv
stimularea finalizarii învățământului obligatoriu şi
îmbunătățirea ratei succesului școlar pentru copiii din
grupurile dezavantajate.
Organizarea unui program de remediere are un impact
semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea
atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat
dificultăţi de învăţare. În orele de educație remedială,
copiii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în
activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a
dificultăţilor în învăţare.
Pentru ca activitățile de educație remedială să fie
eficace se urmăresc mai multe aspecte: diversitatea,
accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat; cadrul
ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea
locaţiei de lucru; aplicarea unor strategii de învăţare prin
cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale; percepţia şi
feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării
activităţilor de remediere. Educația remedială este necesar de
aplicat atât la nivel de grup, cât și la nivel individual.
Intervenția individualizată presupune: identificarea punctelor
slabe şi a celor forte; stabilirea priorităților de învăţare;
alegerea celor mai adecvate metode şi strategii; înregistrarea
progreselor elevului; - evaluarea intervenției.
Organizarea unui program de remediere are un impact
semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea
atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat
dificultăţi de învăţare.