Socializarea și stimularea cognitivă a elevilor cu CES prin proiecte educaționale. Exemple de bune practici: „De vorbă cu Moș Timp”.

Elevii cu deficiențe grave, severe și/sau asociate prezintă un parcurs de dezvoltare cognitivă și învățare instrumentală diferit față de elevii obișnuiți, jocul fiind una dintre cele mai eficiente căi de stimulare cognitivă; totodată, prin activități ocupaționale și de socializare atractive tindem spre atingerea obiectivelor urmărite: formarea unei personalități adaptative, integrative și formarea deprinderilor care îl pregătesc pe tânărul cu dizabilități pentru inserția socio-profesională.
În scopul desfășurării de activități relaxante și recreative, care să ofere elevilor posibilitatea de a se manifesta liber, fără constrângeri sau inhibiții, într-un cadru plăcut, care să le stimuleze curiozitatea și dorința de cunoaștere, de a socializa cu alte persoane (copii și adulți), de a-și exprima liber gândurile, sentimentele și ideile, am derulat proiectul educațional „De vorbă cu Moș Timp”, în parteneriat cu alte instituții de învățământ din localitate. Proiectul s-a derulat cu succes pe parcursul unui an școlar, iar argumentarea acestuia a venit din dorința inițiatorilor, ca prin desfășurarea unor activităţi specifice (joc, distracţie), copiii să înţeleagă mai uşor noţiunea timpului. Timpul poate fi văzut, prin ochii copiilor, ca un personaj înţelept, gârbovit de ani, care a văzut şi a auzit multe…Moş Timp.
Deși problematica proiectului nostru se răsfrânge în multe noțiuni abstracte, modalitățile atractive de abordare a activităților de învățare, instrumentate prin metode activ-participative și sprijinite de mijloace de instruire moderne, au făcut posibilă conceperea unor strategii care să conducă elevii spre aflarea de informații noi, într-o formă accesibilă nivelului lor de înțelegere.

Scopul proiectului

 Dezvoltarea capacităţii elevilor cu cerințe educaționale speciale de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul, pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi, prin încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
 Sprijinirea elevilor cu cerințe educaționale speciale în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare integrării sociale pe tot parcursul vieţii;
 Iniţierea unor activităţi extracurriculare de învăţare care să reunească copii din instituţii diferite;

Obiectivele proiectului
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale;
 Cunoaşterea elementelor componente ale măsurării timpului (secunda, minutul, ora, ziua, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, succesiunea anotimpurilor), poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului;
 Înţelegerea noţiunilor de trecut, prezent, viitor;
 Cunoaşterea unor aspecte de viaţă (activități, preocupări, obiecte etc.) ale oamenilor din trecut;

Beneficiari direcți și indirecți:
 Beneficiari direcți: elevii cu cerințe educaționale speciale de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Primăvara” din Reșița (ciclul primar);
 Beneficiari indirecți: elevii din instituțiile de învățământ partenere, cadrele didactice;

Activităţile propuse în cadrul proiectului au fost următoarele:
 „Timpul. Cu ce măsurăm timpul?”
 „Ceasul”- confecționare de ceasuri din materiale reciclabile;
 „Povestea celor patru anotimpuri”- împărțirea timpului în luni, anotimpuri, an
 „Calendarul” - confecționare calendare;
 „Povestea ceasului cu inimă” de V. Colin – activitate de lecturare la biblioteca copiilor din oraș;
 „Învățăm să citim ceasul”- activitatea de învățare a citirii ceasului;
 „Mașina viitorului” –activitate artistico-plastică și de abilitare manuală;
 „Obiecte din trecut”- expoziția de obiecte vechi folosite în gospodăriile comunității locale;
 „De vorbă cu Moș Timp”- vizită la muzeu.

Evaluarea întregii activități s-a făcut prin monitorizarea activităților desfășurate și s-a concretizat în portofoliul proiectului care cuprinde materiale informative, creații proprii (calendare, ceasuri confecționate, desene, postere) legate de temele propuse în proiect, albume cu fotografii de la activitățile desfășurate. Continuitatea proiectului a fost asigurată prin corespondențe permanente între membrii echipei de proiect, prin schimburi de materiale, de impresii și idei, iar sustenabilitatea proiectului a fost asigurată din fonduri proprii și sponsorizări.

Concluzii: în urma derulării acestui proiect am constatat că aplicarea lui a avut un aport în îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor cu date referitoare la timp (măsurarea timpului, citirea orei pe ceas, folosirea calendarelor, inclusiv calendarul naturii, cunoaşterea lunilor anului, a zilelor săptămânii şi succesiunea lor), la conştientizarea noţiunilor de timp trecut, prezent şi viitor, la cunoașterea unor aspecte din viața oamenilor din trecut, iar părinții au devenit mai conștienți în ceea ce privește rolul lor în formarea și dezvoltarea propriilor copii; totodată, prin organizarea de evenimente, în care elevii cu dizabilități grave, severe și/sau asociate au putut socializa cu elevi din alte instituții școlare, activitatea copiilor cu CES și nevoia acestora de integrare socială s-a făcut cunoscută în rândul partenerilor noștri, sădind în sufletele tuturor copiilor participanți sentimente pozitive: iubire pentru semeni, toleranță, compasiune, prietenie.