STUDIU DE CAZ - INADAPTAREA ȘCOLARĂ

Prof. înv. preșcolar: Rus Ana
STUDIU DE CAZ
Problema: inadaptarea şcolară. Elevul prezintă deficienţă de
adaptare şi integrare socială, reflectate în nivelul scăzut al
evoluţiei la învăţătură, precum şi o criză de identitate.
DATE PERSONALE ŞI DE FAMILIE :
Numele şi prenumele : Ș.A.
Data naşterii :17.09.2008
Clasa: a VI-a
Şcoala: Școala Gimnazială nr. 4
Numele şi prenumele părinţilor : *mama : M.N.
*tata
: C.I.
Ocupaţia părinţilor: mama : casnică
tata : muncitor
Fraţi şi surori (numele şi vârsta) : are o soră mai
mică, clasa a II-a , elevă la aceeaşi

şcoală, B.
ALTE PERSOANE CARE LOCUIESC CU COPILUL :
Condiţii de locuit: insalubre
Condiţii materiale şi igienico-sanitare ale familiei:
inacceptabile
Nivel cultural al familiei: scăzut
Relaţiile dintre părinţi: încordate, pe baza consumului
de alcool al tatălui
Relaţiile dintre părinţi şi copii: se simte lipsa
comunicării
Atitudinea părinţilor faţă de educaţia copilului :
• Tatăl manifestă dezinteres în ceea ce privește educația
copilului, nu se im-plică în activităţile acestuia;
• Mama îl ajută uneori la teme, implicându-se mai mult în
educaţia copilului.

Atitudinea părinţilor faţă de problemele copilului:
• Tatăl este pasiv;
• Mama se implică.
Influenţe din afara familiei :
• Câteva colege de clasă îl ajută după ore să-şi
pregătească temele pentru ziua următoare.


Alte informaţii relevante :
Factori de formare şi de dezvoltare a problemei:
• Lipsa de interes, de implicare şi de întelegere a problemei
din partea profesorilor;
• Situaţia anterioară şcolară a elevului (ciclul primar a fost
absolvit în cadrul unei unităţi de învăţământ destinată
persoanelor cu nevoi speciale);
• Situaţia financiară a elevului;

Obiectivele propuse pentru acest caz:
• Cunoaşterea cauzelor care au dus la situaţia elevului;
• Determinarea principalelor cauze;
• Realizarea unui plan de consiliere;

Metode şi procedee de investigare:
• Interviul semistructurat şi liber, observaţia, ancheta
socială, studiul documentelor şco-lare

A - Prezentarea cazului – situaţia actuală
• Prezintă probleme la învăţătură în special la ştiinţele
exacte, note foarte mici, la limita corijenţei;
• Criză de identitate;
• Relaţii în permanenţă tensionate cu colegii din clasă,
profesori, familie;

B – Culegerea şi sistematizarea informaţiilor
Analiza activităţii şcolare:
• îşi îndeplineşte cu greu sarcinile şcolare;
• absentează ori de câte ori are prilejul;
• nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în
mod direct o întrebare;
• are note mici la majoritatea obiectelor;
• nu manifestă nici un interes pentru ştiinţele exacte;

Conduita elevului la lecţie:
Are momente când nu se concentrează la cele spuse de profesor şi
când i se adresează intrebări nu ştie ce să răspundă. Când
profesorul desfăşoară activităţi pe grupe, la oră, elevul
preferă să lucreze singur, necomunicând cu membrii grupului din
care face parte, neavând încredere în aceştia.

Relații familiale
Elevul locuiește într-un mediu inadecvat unei tânăr de această
vârstă. Bețiile repetate ale tatălui, bătăile mamei și fuga
acesteia de acasă afectează în mod clar comportamentul
băiatului. Lăsat de multe ori în grija bunicilor, aceștia
nepregătiți din punct de vedere intelectual pentru a-l ajuta la
teme, A. acumulează lacune în scrierea logică, gândire și
exprimare.
Cu un astfel de trecut el nu mai poate ţine pasul cu colegii de
clasă fiindu-i greu să se pregătescă pentru școală.

Relaţiile sociale:
Relaţiile în grupul de elevi:
Elevul stă retras in bancă, nu este comunicativ, fiind o fire
introvertită, nu se exteriorizează. Nu are nici un prieten
apropiat. Când colegii vin să-i ceară un sfat in legătură cu o
problemă a clasei sau îl cheamă la joacă acesta participă,
dar fără nici o plăcere.

Relațiile cu ceilalți profesori
Cadrele didactice au sesizat neimplicarea elevului în cadrul orei,
dar și faptul că se izolează în perioada pauzelor. Au precizat,
totodată că nivelul elevului este sub nivelul clasei și că de
multe ori se încăpățânează și refuză ajutorul. Cu toate
acestea, ținând cont de situația familială, sunt dispuși să
adapteze programa conform nevoilor sale intelectuale sau să
râmână după ore pentru a-l ajuta să recupereze materia
pierdută.

Analiza datelor
a) Comportament psihomotor :
• coordonare oculo – motorie deficitară, cauzată de deficitul
de atenţie
• coordonare spaţio – temporală în limite restrânse
• dominantă în ceea ce priveşte lateritatea este partea
dreaptă
• confundă partea dreaptă cu partea stângă.
b) Comportament cognitiv :
 Gândire:
• caracteristica fundamentală este gândirea preoperaţională,
nu poate manipula concepte decât cu mari dificultăţi chiar şi
în mediul concret
 Memorie:
• deficit de păstrare a informaţiei noi şi de utilizare a
acesteia în situaţii noi
• capacitate de reproducere a unui număr de aproximativ 2-3
elemente dintr-un şir de 6-8 elemente
 Atenţie:
• prezintă deficit de atenţie
• afecţiuni atât la nivelul concentrării atenţiei, cât şi la
nivelul distributivităţii atenţiei
 Inteligența:
• I. Q. (Raven) = 85 (inteligenţă sub nivelul mediu)
c) Comportament verbal:
 Limbaj:
• Vocabular limitat, dificultăţi de utilizare a cuvintelor
potrivite pentru denumirea obiec-telor.
• Construcţie deficitară la nivel de propoziţii
d) Component socio – afectiv:
• dependent de bunici
• trăiri afective normale, sănătoase
• adaptare anevoioasă
• indiferenţă, pasivitate
• influenţabil

MĂSURI DE REZOLVARE A CAZULUI:
• Asigurarea unui climat al clasei de securitate afectivă pentru
a-l motiva în obţinerea de rezultate bune.
• Încurajarea permanentă a elevului că este capabil de succes
• Promovarea motivaţiei de învăţare folosind ca strategie
învăţarea prin cooperare, pre-dare-învăţare reciprocă, jocul
etc.
• Atragerea atenţiei mai mult asupra succeselor decât a
nereuşitelor.
• Încurajarea pentru a-şi exprima liber opiniile
• Sprijinirea sa în înţelegerea erorilor
• Orientarea criticilor pe sarcina de lucru şi nu pe elev
• Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din
clasă alături de colegii săi
• I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse
acţiuni, pentru a fi responsabilizat

CONCLUZIE
Discutând cu părinţii problema acestui copil, s-a constatat pe
baza informaţiilor obţinute că are nevoie de o atenţie sporită
din partea familiei şi nu numai din partea şcolii. Astfel, s-a
stabilit un program de consiliere, la care elevul participă cu
plăcere, s-a ţinut legătura cu familia luându-se măsurile
necesare atât din partea părinţilor cât şi din partea şcolii,
ceea ce a dus la schimbări semnificative în comportamentul şi în
activitatea de învăţare al elevului.

BIBLIOGRAFIE
• Butnaru, D.(2009). Consiliere și orientare școlară. Iași:
editura Spiru Haret.
• Iucu, B. R. (2006). Managementul clasei de elevi – aplicaţii
pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională. Iași:
editura Polirom.