Studiu de cercetare privind utilizarea jocului ca metodă interactivă de predare a vocabularului limbii franceze la elevii de gimnaziu

Studiu de cercetare privind utilizarea jocului ca metodă
interactivă de predare a vocabularului limbii franceze la elevii de
gimnaziu

Jocul reprezintă, prin excelență, o activitate de comunicare, dar
numai o anumită tipologie de jocuri de vocabular o poate stimula.
Această comunicare presupune stăpânirea câmpurilor lexicale și
a altor structuri lingvistice deoarece, pentru a te juca, trebuie
să vorbești. Este bine cunoscut faptul că jocul îndepărtează
atenția de la studiul formelor lingvistice; în loc să se
gândească la limbă, cursanții o folosesc pentru a înțelege și
pentru a fi înțeleși, pentru a interacționa. Crearea acestei
situații de comunicare depinde de „capacitatea profesorului de a
crea o intenție de a comunica într-o situație dată.” [ «
l’habileté de l’enseignant à créer une intention de
communiquer dans une situation donnée. » ]
1. Argumentarea teoretică
Practica la clasă și bibliografia vastă care există în
domeniul jocurilor didactice demonstrează importanța utilizării
jocurilor în clasa de limbi străine dacă acestea sunt utilizate
la toate nivelurile de învățare, dacă sunt bine alese și
implementate pentru a participa la atingerea obiectivelor și
stăpânirea deprinderilor lingvistice. Ștefania Rujan sustine că
” jocurile de vocabular aduc lumea reală în clasă și îi
ajută pe cursanți să-și îmbunătățească utilizarea limbii
franceze într-un mod flexibil și comunicativ.” [ « les jeux
de vocabulaire introduisent le monde réelle dans la classe et
aident les apprenants à améliorer leur usage du français d’une
manière souple et communicative. » ]
2.Scopul cercetării
Scopul acestei cercetări este de a afla modul în care elevii de
gimnaziu percep utilizarea jocurilor ca strategie interactivă în
clasa de limbi străine.
3. Obiective
Cu ajutorul acestui proiect de cercetare ne propunem optimizarea
performanței prin joc didactic și activarea potențialului
intelectual al elevilor.
4. Ipoteza
Se presupune că jocul didactic face posibilă activarea clasei
prin crearea unor situații reale de comunicare motivantă și
familiară, reutilizarea structurilor și vocabularului într-un mod
natural fără teama de a greși.
5. Eșantion
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 15 de elevi de gimnaziu
(clasa V-a A și a V-a D în anul școlar 2022-2023 deoarece
testarea unui joc la diferite clase oferă informații despre
reacții și riscul de eșec). La clasa a V-a A s-au folosit
diferite tipologii de jocuri în predarea lexicului, iar la clasa a
V-a D s-a predat lexicul prin metode clasice : traducere sau lucru
individual cu dicționarul.
6. Metode de cercetare
a)metoda observației sistematice care s-a concretizat prin
utilizarea unei grile de observare care să susțină scopul și
ipoteza cercetării, iar prin observarea faptelor pedagogice să
facă dea naștere unor indicatori observaționali.

b) metoda experimentului
”Experimentul propriu-zis sau experimentarea constă, practic, în
testarea/ verificarea ipotezei/ presupunerii formulate de către
cercetător. Scopul experimentului este acela de a confirma sau
infirma ipoteza cercetării (în ambele variante înregistrându-se
un spor de cunoaştere) şi, eventual, de a sugera alte întrebări
sau ipoteze.”
Pe parcursul orelor de limba franceză am experimentat diferite
tipuri de jocuri care dezvoltă vocabularul și, implicit,
competențele de comunicare în limba străină : puzzle de cuvinte,
cuvinte incrucișate, cuvinte amestecate, spânzurătoarea,
ghicitoarea.

c) metoda de măsurare a datelor cercetării prin aplicarea unui
chestionar ale cărui rezultate sunt concretizate în diagrame de
structură.

Concluziile în urma cercetării relevă faptul ca orele în care
s-a folosit cu precădere jocul au fost mai atractive, elevii s-au
dovedit a fi mai implicați, mai motivati, practic învățarea s-a
realizat fără a conștientiza. Profesorul are feedback imediat
privind rezultatele predării și învățării. Este evidentă
existența unui progress în învățare. Obiectivele studiului au
fost atinse, iar ipoteza confirmată.
Testarea jocului pe diferite grupuri face posibilă observarea
posibilelor reacții și a riscului de eșec. Aceste pregătiri nu
sunt, din păcate, suficiente pentru succesul jocului deoarece
există întotdeauna un decalaj între situația ideală și
situația reală. Situația reală reprezintă un punct de plecare
pentru noi observații și pentru schimbările care vor servi la
transformarea jocului într-o activitate de învățare eficientă.
După cum am spus deja, jocul poate permite profesorului să-și
diferențieze pedagogia, să adapteze același joc la nevoile
diverse ale elevilor prin reguli și cerințe diferite. Profesorul
poate alege, în funcție de nevoile pe care le-a evaluat, jocul pe
care urmează să-l ofere; ”El poate pune pe elevi să se joace
împreună și să-i observe cu atenție pentru a înțelege mai
bine originea dificultăților lor și pentru a proiecta o progresie
adecvată. El poate face jocurile de către elevi și astfel să le
dezvolte inițiativele, imaginația și creativitatea.” [ « il
peut faire jouer ensemble des élèves qu’il observera avec soin
de façon à mieux comprendre l’origine de leurs difficultés et
concevoir une progression adaptée. Il peut faire fabriquer les jeux
par les élèves et développer ainsi leurs initiatives, leur
imagination, leur créativité.»]

Bibliografie :
1. BOCOȘ, M., Metodologia Cercetării pedagogice Suport de curs
pentru anul II, specializările „Pedagogie” şi „Pedagogia
învăţământului primar şi Preşcolar”.
2. BROUGÈRE, Gilles, Jeu et Éducation, Paris, L'Harmattan, 1995.
3. RUJAN, Ştefania, IONESCU, Irina, Méthodologie de l`enseignement
du français langue étrangère, București, Editura Bren, 2004.
4. TAGLIANTE, Christine, L’évaluation et le Cadre européen
commun, Paris, Clé International, 2005.