STUDIU DE SECIALITATE -STRATEGII EFICIENTE DE ÎNVĂŢARE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

STUDIU DE SECIALITATE -STRATEGII EFICIENTE DE ÎNVĂŢARE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Autor: prof. înv. primar Kovacs Corina
Şcoala Primară nr 1 Chiraleu (Chişlaz), judeţul Bihor
Am căutat să stimulez motivaţia pentru orele de Comunicare în limba română, la clasa a II-a, îmbinând metode, procedee, tehnici şi strategii cât mai variate cu mijloace/materiale didactice atractive prin formă şi culoare, condimentate cu umor, bună dispoziţie şi entuziasm adaptate particularităţilor de vârstă şi intelectuale pentru a influenţa pozitiv învăţarea.
Am început programul de intervenţie printr-o vizită la biblioteca şcolii de centru ca metodă pentru lecţia La bibliotecă- despre identitatea proprie. Elevii au primit cu mare bucurie această lecţie ieşită din tipare, mai ales că urma să ne deplasăm cu microbuzul şcolii, biblioteca aflându-se în altă localitate. Au fost entuziasmaţi să vadă cum arată o cameră plină cu cărţi, erau curioşi să răsfoiască cât mai multe cărţi, unii şi-au fixat din timp ce carte doresc să împrumute. Aşa cum m-am aşteptat, vizita didactică a fost un succes, elevii au împrumutat cărţile dorite completând fişa de cititor corespunzător.
Pe baza reuşitei acestei vizite didactice, am programat şi o drumeţie în jurul satului ca metodă pentru poezia Primăvara de Vasile Alecsandri. Bucurându-ne de peisajul mirific am enumerat semnele sosirii primăverii şi am alcătuit enunţuri folosind expresii deosebite. Toate acestea au constituit punct de plecare pentru studiul poeziei lui Alecsandri.
Am folosit metode tradiţionale şi metode active variate pentru stimularea implicării în activitate, cooperare şi forme de competiţie pentru diferite etape ale lecţiei.
Pentru introducerea în activitate am folosit mai multe metode.
Prezentarea unui fragment din desene animate, pentru lecţia Degeţica de H. Ch. Andersen; elevii au fost împărţiţi în două grupe şi prin metoda GLC au avut ca sarcină recunoaşterea fragmentului; a câştigat echipa care a descoperit titlul mai repede.
La lecţia Biletul, elevii au găsit la începutul orei câte un bilet pe bancă însă erau amestecate. Prin înmânarea biletului persoanei căreia îi era adresat, elevii au învăţat unul dintre componentele biletului, formula de adresare: De ce ai dus biletul lui Florin?, Biletul a început cu numele lui, deci era pentru el.
Pentru Scrierea corectă a cuvintelor cu grupurile de sunete oa, ua, uă le-am prezentat elevilor două planşe a doi copii pe care erau scrise jocuri din folclorul copiilor, una corectă, cealaltă incorectă; elevii împărţiţi în două, prin metoda GLC au avut ca sarcină să aleagă scrierea corectă şi să motiveze.
Metoda Termenii cheie iniţiali am folosit-o la lecţia Doi prieteni, de Anton Pann. Cu ajutorul cuvintelor pădure, urs, prieteni elevii au avut sarcina de a formula diferite scenarii. În acord cu acestă metodă, la lecţia Cuza-Vodă şi sultanul de D. Almaş elevii au avut de anticipat scenariul lecţiei pornind de la imagine şi titlu, precedată fiind de o expunere din partea mea şi explicarea cuvântului sultan. Elevii sunt creativi şi chiar dacă la început li se pare dificil şi sunt reţinuţi pentru că e posibil să nu ghicescă corect scenariul, cu exerciţiu şi încurajare reuşesc să-şi depăşească teama şi expun scenarii multiple.
Identificarea elementelor esenţiale dintr-un text am realizat-o folosind metoda Explozia stelară. Pentru această metodă îi las pe elevi să formuleze întrebări pornind de la întrebările cheie şi să numească ei elevul care să răspundă.
Am realizat cvintete pentru Degeţica şi pentru anotimpul Primăvara. La lecţia Cuza Vodă şi sultanul am realizat Piramida povestirii. Această metodă îi activează pe elevi să compună, să se simtă mici poeţi.
Tot legat de personaje şi însuşirile lor am utilizat cu succes Diagrama Venn pentru a-i compara pe Cuza cu sultanul, primăvara cu iarna, Paştele cu Crăciunul.
Pe placul elevilor sunt citirea pe roluri, dramatizarea şi jocul de rol. Pentru a exersa datele personale şi dialogul civilizat am realizat jocul de rol la lecţia La bibliotecă. Dramatizarea la lecţia Cuza Vodă şi sultanul a fost un succes, mai ales că am avut şi recuzită, improvizată ce-i drept, dar a fost suficientă. A fost nevoie să tragem la sorţi, pentru că toţi doreau să fie Cuza.
La lecţia Degeţica am aplicat şi Metoda Pălăriilor Gânditoare, metodă care îi atrage pe copii şi prin pălăriile frumos colorate. Pălăria albastră: sub această pălărie am stat şi eu, pentru a îndruma întrebările; Pălăria albă: relatează exact acţiunile desfăşurate în text; Pălăria roşie: exprimă sentimente negative faţă de broască şi fapta ei; şi sentimente de milă faţă de fetiţă şi mama ei; Pălăria neagră: critică broasca pentru că a furat fetiţa; o critică şi pe mamă pentru gemaul spart; Pălăria verde: generează idei referitoare la situaţiile în care fetiţa nu ar fi putut fi furată sau cum s-ar putea întoarce acasă; Pălăria galbenă: prezintă optimist că broasca poate fi o mama bună, că broscoiul poate e înţelegător...
Aceste activităţi au avut ca rezultat citirea poveştii în întregime. Verificarea s-a făcut printr-o fişă cu întrebări, sub formă de concurs, fiecare răspuns fiind răsplătit cu un punct.
Metodele Cadranele şi Cubul le-am folosit aproape la fiecare lecţie pentru a exersa cuvinte noi, pluralul, singularul, despărţirea în silabe, a desprinde mesajul, a scrie cuvinte cu sens asemănător sau/şi opus, alcătuiri de propoziţii. În felul acesta elevii lucrează conştiincios ştiind exact cât au de lucru, cum să se organizeze iar la final cât au reuşit să lucreze din exerciţiile date.
Tipurile de citire sunt şi ele antrenante: citirea ştafetă, citirea greşelilor, citirea creatoare, citirea selectivă, citirea pe roluri. Citeşte ca...(profesorul, leul, bunicul, câinele, vedetă rock... ) este un joc amuzant şi antrenant.
Turul galeriei l-am folosit la autoevaluarea Alcătuirii unui text- Vara; lucrările au fost expuse la tablă astfel încât să fie suficient spaţiu pentru toţi să citească şi să noteze aprecieri sau greşeli întâlnite.
Pe lângă metodele didactice tradiţionale şi moderne care activizează şi stimulează elevii, am făcut apel la inter- şi transdisciplinaritate: Educaţie muzicală: Audiţii muzicale la Primăvara de Vivaldi, la elaborarea textului scris; amuzante au fost bileţelele cântate, cântece de primăvară, pe drum spre bibliotecă am cântat în microbuz; Abilităţi practice: am decorat fişa cu textul Vara lipind pe margine elemente de vară, am decorat ouă, am realizat felicitări de Paşte; Matematică: la scrierea cuvintelor cu grupurile de sunete oa, ua, uă, pentru dictare am folosit o problemă matematică; Educaţie plastică: pentru redarea prin desen a anumitor strofe Primăvara, V. Alecsandri.
Ghicitori, proverbe, glume, dileme, rebusuri am presărat în fiecare lecţie.
Am folosit mijloace, materiale didactice adaptate pentru fiecare lecţie, la momentul potrivit: celebrul nostru Săculeţ fermecat, din care scoatem zilnic ceva nou; pălăriile frumos colorate, planşe ajutătoare pentru metodele: Explozia stelară, Ciorchinele, Cvintetul...,planşe didactice, imagini reprezentative, filmuleţe şi imagini pe calculator, fişe de lucru atractive, ...
Tehnicile de spargere a gheţii au fost folosite la fiecare început de lecţie sau de câte ori era nevoie pentru a preîntâmpina apariţia plictiselii. Îmi place de mine atunci când..., Dacă aş fi un personaj, aş fi..., Jocul prenumelor, Statuia emoţiilor, Jocul Ecuson, Feriţi-vă de măgăruş...
Prin aplicarea sistematică de metode, procedee, tehnici şi strategii de stimulare a motivaţiei pentru învăţare la orele de Comunicare în limba română am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor, în activizarea şi nuanţarea vocabularului, s-a îmbunătăţit relaţia profesor-elev într-una modernă şi democratică, şcolarii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare şi ajutor reciproc.