Studiu privind aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la ora de istorie

Folosind teoria inteligențelor multiple elevii pot fi abordați diferit ţinându-se seama de diferenţele dintre ei.
Teoria inteligenţelor multiple a fost prezentată în premieră de profesorul Howard Gardner,de la Universitatea Harvard, in 1983. Acesta a extins conceptul de inteligență la un concept ce include domenii ca muzica, relațiile spațiale si cunoașterea interpersonală pe lângă abilitățile mentale și lingvistice.
Conform teoriei lui Gardner, fiecare persoană are diferite tipuri de inteligenţă:
Inteligenţa lingvistică caracterizată prin deprinderi verbale, cum ar fi vorbirea şi scrierea. Inteligenta aceasta permite individului să folosească limbajul pentru a-și putea aminti informația.
Inteligenţa logico-matematică. Oamenii inteligenţi din punct de vedere matematic si logic înţeleg cel mai bine lumea prin cauze şi efecte. Au înclinaţii extraordinare pentru raţionament, ordine, gândire în termeni de cauză şi efect, şi au o viziune esenţialmente raţională asupra vieţii.
Inteligenţa spaţială. Oamenii cu inteligenţă a imaginilor înţeleg lumea cel mai bine prin intermediul vizualizării şi orientării spaţiale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale dar nu numai deoarece s-a descoperit acest tip și la copiii orbi.
Inteligenţa chinestezica. Oamenii inteligenţi din punct de vedere fizic înţeleg cel mai bine lumea prin intermediul aspectelor concrete. Ei îşi pot controla uşor mişcările trupului şi sunt foarte îndemânatici.
Inteligenţa muzicală. Oamenii inteligenţi din punct de vedere muzical înţeleg cel mai bine lumea prin ritmuri si melodii. Ei observă rapid şabloanele, urmează uşor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale.
Inteligenţa naturalistă. Oamenii inteligenţi din punct de vedere al mediului înţeleg cel mai bine lumea prin intermediul mediului lor. Le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber.
Inteligenţa interpersonală - a gândi despre alte persoane şi a le înţelege. A fi capabil de empatie, a recunoaşte diferenţe dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibil la motivele, intenţiile şi stările lor.
Inteligenţa intrapersonală. Persoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal înţeleg cel mai bine lumea din propriul lor punct de vedere. Sunt extremi de conştienţi de propriile convingeri, sentimente si motivaţii. Le place să ştie de ce fac un anumit lucru.
Inteligenţa existentială. Gardner este convins că e vorba de o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit localizarea ei pe creier. De aceea, aceasta inteligenţă nu este complet definită încă. Spiritualitatea se pare ca aparţine acestui tip de inteligenţă.
Cunoașterea tipului de inteligență a elevilor este foarte importantă deoarece stilul de învăţare al elevilor este distinct, fiind categoric influenţat de dominanta intelectuală pe care aceştia o posedă.
Educatorul trebuie sa înţeleagă că toate tipurile de inteligenţă au acelaşi grad de importanţă, toti elevii posedă fiecare din aceste inteligenţe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferenţiază este gradul lor de dezvoltare şi natura unică a combinării lor. El trebuie să recunoască şi să educe o gamă largă de talente si abilităţi ale elevilor.
O condiţie obligatorie pentru stabilirea strategiilor didactice de diferenţiere şi individualizare prin prisma aplicării teoriei inteligenţelor multiple la clasă, este cunoaşterea profilului de inteligenţă al elevilor. Activând mai multe tipuri de inteligenţă, predarea poate facilita o înţelegere profundă a materialului, consolidarea şi evaluarea realizându- se în moduri foarte variate.
În predarea diferenţiată, spre deosebire de predarea tradiţională, diferenţele dintre elevi sunt studiate ca o bază pentru proiectare, evidenţiindu-se concentrarea pe forme multiple de inteligenţă, astfel încât elevii sunt frecvent ghidaţi să facă alegeri bazate pe interese.
Disponibilitatea, interesele şi profilul de învăţare al elevilor sunt elementele ce definesc predarea. De asemenea, profesorul facilitează formarea capacităţilor de învăţare independente.
Elevii îi ajută pe colegi şi pe profesor să rezolve problemele, punându-se accent pe lucrul în echipe, astfel incât, lucrând împreună, stabilesc obiectivele de învăţare individual dar şi pentru întreaga clasă.
Evaluarea este continuă şi diagnostică pentru a se înţelege cum să se facă predarea pe măsura nevoilor elevilor, elevii fiind evaluaţi pe mai multe căi.
În proiectarea unei lecţii bazate pe teoria inteligenţelor multiple cadrul didactic poate porni de la următoarea premisă:Cum pot fi folosite toate tipurile de inteligenta pentru a putea fi formate competențele specifice acelei teme?
Pentru exemplificare la o lecție de istorie am ales tema Romania după Marea Unire.
Modalitatea de lucru va fi urmatoarea:
• Elevii vor fi repartizaţi în 3 echipe, fiecare reprezentând câte una din cele 3 dimensiuni ale inteligenţei identificate la elevi si alese la această lecţie: inteligenţa lingvistică, inteligenţa logico- matematică si inteligenţa spaţială.
Echipele vor fi formate astfel:
- Echipa 1- elevi care au preponderent o inteligență lingvistică;
- Echipa 2-elevi care au preponderent o inteligență logico-matematică;
- Echipa 3-elevi care au preponderent o inteligență spațială;
• Fiecare elev va primi o fișă cu principalele repere ale lecției: 1.Bilanțul Marii Uniri-teritoriu, populație, forță economică. 2.Evoluția social-economică. 3.Reforme pentru integrarea provinciilor.
• Apoi se va trece la lucru pe echipe. Astfel fiecare grupă va primi câte o fișă cu sarcini specifice tipului de inteligenţă predominant:
Echipa 1- vor analiza texte istorice referitoare la reformele realizate și vor întocmi liste cu aceste legi adoptate și cu prevederile acestora.
Echipa 2- vor utiliza grafice și tabele referitoare la structura economiei românești,la ponderea ramurilor industriale ,la activitățile agricole, etc.
Echipa 3- vor primi hărți reprezentând teritoriul Romaniei după unire, structura administrativă a României, structura populației ,structura etnică pe provincii, etc.
• După îndeplinirea sarcinilor din fișe fiecare echipă va contribui la realizarea schemei lecției pe tablă dupa structura primită în prima fișă (1.Bilanțul Marii Uniri-teritoriu, populație, forță economică. 2.Evoluția social-economică. 3.Reforme pentru integrarea provinciilor) cu informațiile extrase din documentele primite.
• La sfârșit toți elevii vor nota lecția pe caiete.

Bibliografie:
1.Iucu,Romita-Instruirea școlară.Perspective teoretice și aplicative,Ediția a II-a,Ed.Polirom,Iași,2008
2.Suport de curs-Inteligența și instruire diferențiată,www.istorie-geografie.ro