Tehnici de dezvoltare a gândirii critice

TEHNICI DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CRITICE

Prof.învățământ primar Avram Fermina
Şcoala Gimnazială ,, I.D.Sîrbu”Petrila

Învăţarea activă are la bază implicarea elevilor în procesul de învăţământ, metodele şi tehnicile gândirii critice având un rol esenţial în această direcţie. „Gândirea critică este abilitatea de a gândi clar și rational, de a înțelege legătura logică dintre idei”. Prin acţiuni mintale, reflexive, se ajunge la o dezvoltare a aptitudinilor sau strategiilor cognitive.
Metodele şi tehnicile gândirii critice dau posibilitatea elevilor: să-şi formuleze păreri proprii referitoare la o problemă; să realizeze o dezbatere responsabilă a ideilor şi soluţiilor avansate de elev; să aleagă raţional o soluţie optimă din mai multe posibile; să rezolve probleme în timp optim şi cu eficienţa scontată.
Dintre condiţiile de realizare eficientă a gândirii critice, menţionăm: crearea unor situaţii de învăţare, a unor ocazii pentru ca elevii să-şi exerseze procesul gândirii critice şi alocarea timpului necesar pentru aceasta; încurajarea elevilor să gândească independent; acceptarea diversităţii de opinii şi idei; implicarea activă a elevilor în rea¬lizarea învăţării, prin confruntare de idei, colaborare şi cooperare; convingerea elevilor că nu riscă să fie ridiculizaţi pentru opiniile exprimate; încrederea în capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic; aprecierea pozitivă a gândirii cri¬tice manifestată în orice situaţie.
Dezvoltarea gândirii critice într-un cadru adecvat presupune parcurgerea a trei etape, strâns legate între ele: evocarea, realizarea sensului şi reflexia.
Prezentăm mai jos câteva dintre metodele gândirii critice:
Mozaicul presupune următoarele etape:
o Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.
o Prezentarea succintă a subiectului tratat.
o Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere.
o Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup s.a.m.d..
o Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor original.
o Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membrii.
o Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa.
CUBUL
Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape:
o Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
o Anunţarea temei.
o Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului.
- Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
- Compară: ce este asemănător, ce este diferit.
- Analizează: spune din ce este făcut.
- Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
- Aplică: la ce poate fi folosită?
- Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
o Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
o Afişarea formei finale pe tablă.
Ciorchinele
Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei, presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul tablei.
2. Se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care par a fi conectate.
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile.
Turul galeriei
Presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupul de elevi.
1. În grupuri de 3 sau 4, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate finaliza într-o diagramă.
2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte.
Tehnica Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat- presupune o procedură simplă:
1. Elevii inventariază individual, prin discuţii în perechi sau în grup, ideile pe care consideră că le deţin despre tema investigaţiei ce va urma; notează aceste idei într-un tabel la rubrica „Ştiu”.
2. Notează ideile despre care au îndoieli la rubrica „Vreau să ştiu”.
3. După învăţarea noilor cunoştinţe, în faza de realizare a sensului, inventariază noile idei în rubrica „Am învăţat”.

Bibliografie:

I.NEACŞU,Metode şi tehnici de învăţare eficientă,Bucureşti,Editura Militară,1990
C.MACARIE,Alternative metodologice moderne-o provocare pentru activitatea
didactică,Târgu-Jiu, Editura Măiastra,2005
http://www.didactic.ro