UTILIZAREA MIJLOACELOR MODERNE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

UTILIZAREA MIJLOACELOR MODERNE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

PROF.ÎNV.PRIMAR AVRAM FERMINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,I.D.SÎRBU PETRILA
În contextul societăţii actuale, confruntată cu numeroase şi
complexe provocări, educatorii sunt chemaţi „să părăsească
algoritmul monoton al rutinei”, să apeleze cu curaj şi
responsabilitate la aplicarea creativă a noilor paradigme
(cognitivismul, socioconstructivismul, practicianul reflexiv) în
proiectarea şi realizarea activităţilor educative.
Prin mijloace de învăţământ înţelegem un ansamblu de resurse
sau instrumente materiale şi tehnice, produse, adaptate ori
selectate în vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative
ale procesului de învăţământ. Ele sunt investite de la început
cu un anumit potenţial pedagogic, cu funcţii specifice, ceea ce le
deosebeşte de celelalte materiale ce intră în dotarea şcolii.
Mijloacele de învăţământ facilitează transmiterea unor
cunoştinţe, formarea şi consolidarea unor priceperi şi
deprinderi, evaluarea unor achiziţii, realizarea unor aplicaţii
practice în cadrul lecţiilor sau altor forme de organizare a
procesului de învăţământ.
În calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de
informaţie, mijloacele de învăţământ intervin direct în
procesul de instruire, sprijinind şi amplificând eforturile de
predare ale profesorului şi pe cele de învăţare ale elevilor.
Mijloacele de învăţământ sunt foarte utile în activitatea
didactică, deoarece au ca efect atenuarea verbalismului predării,
depăşirea formalismului, impunerea unui învăţământ activ şi
concret, practic, legat de cerinţele şi realităţile vieţii.
Elevii sunt puşi în contact cu obiectele şi fenomenele greu
accesibile perceperii directe, cu aspecte ale realităţii rare sau
greu sesizabile, care nu pot fi desluşite decât prin prelucrări
realizate cu ajutorul aparaturii tehnice sau a unor instrumente
speciale.
Funcţiile mijloacelor de învăţământ
• Informativă – de facilitare a transmiterii unor informaţii,
a unor cunoştinţe teoretice;
• Formativă – de familiarizare a elevilor cu mânuirea,
selectarea unor instrumente, de solicitare a operaţiilor gândirii,
de stimulare a căutării şi cercetării, de dezvoltare a
imaginaţiei şi creativităţii elevilor;
• Estetică – de transmitere a diverse materiale estetice care
ar fi inaccesibile în alte condiţii (fotografii, diapozitive,
secvenţe de film, grafică);
• Demonstrativă constă în faptul că prin mijloacele de
învăţământ li se înfăţişează elevilor o multitudine de
aspecte ale realităţii, care sunt greu accesibile cunoaşterii
directe, acest lucru contribuind la formarea corectă a
reprezentărilor şi dezvoltarea imaginaţiei.
• Ergonomică - se refera la contribuţia mijloacelor de
învăţămînt la raţionalizarea eforturilor profesorilor şi
elevilor, în cadrul activităţilor didactice. Mijloacele de
învăţământ vor reduce efortul de predare al cadrului didactic
şi efortul de învăţare al elevilor.
• Evaluare - se referă la posibilitatea pe care o oferă unele
mijloace de învăţământ de a obţine informaţii despre
rezultatele elevilor, nivelul performanţelor atinse.
Există tendinţa de a pune semnul egalităţii între tehnologia
didactică şi mijloacele tehnice de instruire: aparate,
instalaţii, calculatorul, camera de luat vederi etc. Acestea din
urmă, oricât de performante ar fi, sunt inutilizabile în lipsa
unor produse intelectuale. Ele nu reprezintă decât suportul tehnic
pe care îl vor folosi profesorii pentru a realiza ceea ce au
gândit şi planificat în procesul de învăţământ.
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte
interesant în ceea ce priveşte legătura între progresul
ştiinţei şi învăţământ. Ceea ce face interesantă această
legătură, în prezent, este prezenţa calculatorului şi
utilizarea lui în organizarea instruirii, în conducerea
învăţământului sau în cercetarea pedagogică.Astfel, s-a
născut o nouă metodă didactică, intitulată generic instruirea
asistată decalculator
(I.A.C.). Această metodă modernă încadrată de Ioan Cerghit în
categoria metodelor de raţionalizare a învăţării şi predării,
asigură o mai bună colaborare între cadru didactic şi
elev,ducând transformarea primului în moderator sau îndrumător
al activităţii de învăţare.Instruirea asistată de calculator
îi oferă elevului posibilitatea de a învăţa prin cercetare
prin descoperire, de a interacționa și de a răspunde la diverși
stimuli vizuali sau auditivi.Calculatorul oferă un set variat de
informaţii, de întrebări sau probleme, prezentate sub formă
sonoră sau vizuală, prin texte, imagini fotografice, imagini video
animate, desene sau grafice.Calculatorul este un mediu interactiv,
care menţine atenţia şi motivaţia elevului treze, indiferent
degradul de dificultate.
Ca orice metodă didactică, şi instruirea asistată de calculator
are avantaje,care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a fi
valorificate sau, dimpotrivă, evitate.
* utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp,
fiind totuşi foarte costisitoare.
* calculatorul stimulează unele fenomene şi procese, dar nu
înlocuieşte experimentele sau observaţia lor direct.
Pregătirea psihopedagogică şi metodică a cadrelor didactice are
în vedere mai mult o iniţiere în metodele de predare şi mai
puţin în modalităţile de utilizare a mijloacelor tehnice de
instruire. Un program de formare iniţială a cadrelor didactice în
privinţa metodologiei utilizării mijloacelor tehnice de instruire
trebuie să cuprindă familiarizarea cu acestea şi exersarea în
tehnica mânuirii lor. Se impune formarea unor abilităţi de
mânuire a aparatelor, pentru a preveni apariţia greşelilor
frecvent întâlnite :
• erori de punere în funcţiune/oprire a aparatelor, datorită
necunoaşterii operaţiilor şi succesiunii lor;
• cauzarea unor defecţiuni la aparate şi a unor timpi de
stagnare în activitate;
• greutatea comutării atenţiei de la activitatea cu mijloacele
tehnice la conţinutul logic al lecţiei;
• stângăcie în utilizarea comentariului vorbit care
însoţeşte imaginile proiectate;
• suprapunerea nepotrivită a comentariului vorbit cu imaginea
vizuală, în cazul în care imaginea este suficient de relevantă
sau, alteori, lipsa comentariului, atunci când imaginile nu sunt
suficient de explicite.
Întâmpinând dificultăţi ca cele menţionate, profesorii tind
uneori să limiteze activităţile cu elevii la procedee
tradiţionale, mai ales expozitive.
Tehnologiile educaţionale moderne urmăresc facilitarea
procesului didactic ajutând cadrele didactice să creeze contexte
favorabile învăţării, formării deprinderilor, constituirii unui
complex de atitudini care să stimuleze curiozitatea, dorinţa de a
cunoaşte mai mult, spiritul competiţional cu sine, plăcerea de a
progresa şi de a-şi dezvolta posibilităţi de autoinstruire, dar
şi o raportare corectă la evaluare, aspect absolut necesar în
poziţionarea noastră, a fiecăruia, în spaţiul cunoaşterii.
Învăţământul are nevoie de tehnologii educaţionale
moderne însuşite de cadrele didactice şi aplicate inteligent şi
constructiv în derularea procesului instructiv-educativ
Alegerea mijloacelor care să fie la maximum utilizate cu
eficienţă depinde în ultimă instanţă de competenţa cadrului
didactic de a le integra şi adapta unei situaţii de
învăţare,evaluare având învedere atât criteriile de selectare
menţionate cât şi tipul de activitate în care se utilizează.
În concluzie,adaptând treptat metodele tradiționale
de învățământ la noile tehnologii, se va asigura o mai mare
calitate a educației și va crește nivelul de competente pe care
tânara generație îl câstigă de pe băncile școlii.
Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile
în măsura în care sunt integrate organic în contextul lecţiilor
şi li se imprimă o finalitate explicit pedagogică, fără
exagerări. Nu trebuie uitat faptul că forma (de expunere, de
prezentare a cunoştinţelor) nu se poate substitui în nici un caz
fondului (conţinutului educativ propriu zis), iar mijloacele de
învăţământ nu pot înlocui niciodată actul predării, în care
rolul principal în coordonarea şi supravegherea acestuia îl
joacă profesorul.

Bibliografie:
Cerghit Ioan (2006), Metode de învăţământ, Editura Polirom,
Iaşi;
Hussar, E., Safciuc, T., Colaborare şi incluziune în sala de
clasă, Editura Casei Corpului Didactic Bacău, Bacău, 2008;
Coord. Stanciu Mihai, Leonte Rodica, autori: Gavriluţ M., Şova A.,
Copăţ N., Lionte A., Măucă C., Ojog M, Scutaru A., Solomon E,
Ţarălungă E., Strategii activ - participative de predare -
învăţare în ciclul primar, Editura C.C.D., Bacău, 2004.