Violența în mediul școlar

În cadrul școlii, bullying-ul este una dintre cele mai comune expresii ale violenței în contextul colegilor. Cercetările privind bullying-ul au început în urmă cu mai bine de patruzeci de ani, când fenomenul a fost definit ca „acte agresive, intenționate, efectuate de un grup sau de un individ în mod repetat și în timp împotriva unei victime care nu se poate apăra cu ușurință”. Acest comportament agresiv îl putem defini folosind trei criterii relevante: repetiție, intenționalitate și un dezechilibru de putere. Hărțuirea este adesea definită ca fiind un abuz sistematic de putere, fiind recunoscută la nivel global ca o problemă complexă și serioasă. Studiile efectuate în țările occidentale sugerează că 4–9% dintre tineri se implică frecvent în comportamente de agresiune și că 9–25% dintre copiii de vârstă școlară sunt hărțuiți.
Bullying-ul se poate manifesta sub mai multe forme. Poate fi fizic, verbal, relațional sau cibernetic; poate fi subtil și evaziv. Cea mai comună formă de agresiune atât pentru băieți, cât și pentru fete este bullying-ul verbal. Deși bullying-ul este mai frecvent în școli, poate apărea oriunde. În ultimii ani, hărțuirea cibernetică a primit o atenție sporită, deoarece dispozitivele electronice au devenit mai frecvente. Bullying-ul prin mijloace electronice, deși predominant, ocupă locul trei după bullying-ul verbal și fizic.
Consecințele agresiunii pot fi grave și de lungă durată. Tinerii care sunt hărțuiți sunt expuși unui risc crescut de a avea un impact psihologic și emoțional negativ, inclusiv anxietate, depresie, stima de sine scăzută, abuz de alcool și droguri, ostilitate, delincvență, comportament de auto-vătămare și comportament violent sau criminal. Cei care sunt agresați sever sunt, de asemenea, mai probabil din punct de vedere statistic să încerce sau să se sinucidă, iar studiile au arătat că ideile suicidare sunt deosebit de comune în rândul victimelor agresor. Hărțuirea poate declanșa probleme de sănătate mintală la victimele care nu au avut anterior niciuna și poate exacerba problemele la tinerii cu probleme de sănătate mintală existente. Cercetările au arătat, de asemenea, că victimele agresiunii tind să sufere scăderi ale performanței academice.
Dincolo de riscul de rănire din cauza atacului fizic al unui agresor, victimele pot prezenta și simptome fizice, cum ar fi întreruperi ale somnului, durere cronică și simptome psihosomatice, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, palpitații ale inimii și amețeli. Victimele agresiunii tind, de asemenea, să producă niveluri mai mari de cortizol, un hormon legat de stres, care poate interfera cu funcționarea normală a creierului. Unii cercetători susțin că nivelurile crescute de cortizol pot explica unele dintre problemele comportamentale asociate cu victimizarea, cum ar fi acționarea și manifestarea agresivității față de semeni, frați sau părinți.
Unele grupuri de elevi sunt statistic mai probabil să fie vizate de hărțuitori. De exemplu, sunt expuși unui risc crescut elevii cu nevoi speciale, elevii cu dizabilități și elevii supraponderali sau obezi. Minoritățile rasiale, etnice și religioase tind, de asemenea, să atragă rate mai mari de atenție din partea hărțuitorilor decât membrii grupurilor majoritare.
Cantitatea de cercetare privind intervențiile anti-bullying este semnificativă, cu numeroase programe școlare evaluate științific.
Programele întregii școli sunt adesea complexe, constând din diferite componente care vizează diferite niveluri de influență (elevi individuali, părinți, săli de clasă, școli întregi) și includ o varietate de metode. Este posibil ca un program să obțină cele mai bune efecte atunci când toate componentele sunt utilizate împreună, dar este de asemenea posibil ca unele componente să fie responsabile pentru rezultatele bune, în timp ce altele contribuie puțin sau deloc la efecte.
S-a demonstrat că programele trebuie să fie de lungă durată și intensive pentru a avea efectele dorite. În plus, au fost identificate două elemente suplimentare care au fost legate de eficacitatea programului, și anume formarea părinților/întâlnirile cu părinții și metodele disciplinare (referindu-se la sancțiuni). De asemenea, creșterea gradului de conștientizare în rândul elevilor cu privire la rolul întregului grup are un impact asupra menținerii bullying-ului.
Experții se referă adesea la un fenomen cunoscut sub numele de efectul spectatorului pentru a explica de ce martorii nu pot interveni pentru a opri un agresor să hărțuiască o victimă. Un spectator este înțeles ca fiind cineva care este conștient că are loc bullying, dar nu ia nicio măsură pentru a o opri, alege să nu o raporteze sau o ignoră cu totul.
Pentru a ajuta la contracararea efectului observatorului, multe școli au introdus ceea ce sunt denumite în mod obișnuit programe de intervenție pentru observatori. Aceste programe includ pași specifici, aplicabili, elevii sunt încurajați să ia măsuri dacă sunt martori ai agresiunii. Ele sunt construite pe promovarea unui mediu școlar general care promovează valorile comunității și interconectarea și îi învață pe elevi diferența dintre „a spune despre cineva” și „raportarea unui model de comportament problematic”. Astfel de inițiative funcționează, de asemenea, pentru a antrena capacități de empatie în rândul elevilor. Dezvoltarea competenței emoționale a avut efecte pozitive, elevii fiind mai puțin agresivi și având un autocontrol comportamental mai mare.
Sistemul de învățământ modern, construit pe principiile democrației și umanismului, respectului pentru demnitatea individului, presupune crearea unui mediu educațional sigur pentru fiecare elev. Bullying-ul ca formă de relații ostile între copii și adolescenți este un factor de violență împotriva căruia comunitatea pedagogică a țărilor civilizate se opune activ. Cu toate acestea, bullying-ul există având loc peste tot, chiar și în școlile cu cele mai bune performanțe și este dăunător pentru toți cei implicați, de la țintele hărțuirii până la martori – și chiar până la bătăușii înșiși. Avem nevoie de o schimbare substanțială a mentalității noastre cu privire la importanța copiilor și a sentimentelor lor. Copiii au mai multe șanse să prospere atunci când le cultivăm umanitatea și le oferim limbaj și strategii și valori care să-i ajute să-și identifice, să exprime și, astfel, să-și regleze sentimentele. Atunci când părinții și profesorii dobândesc o nouă conștientizare cu privire la rădăcinile complexe ale hărțuirii și adoptă noi strategii pentru abordarea acesteia, școlile pot deschide calea. Copiii contează pe noi.