Aria curriculară om şi societate – analiza SWOT, Prof. Caizer Daniela, Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” Aiud, Jud. Alba

Aria curriculară „Om şi societate” este cea care are ca obiective de atins formarea oamenilor pentru societate, decuparea profilelor sociale standard, adecvarea comportamentelor la cerinţe.

Din această arie fac parte şi disciplinele socio-umane, discipline care, aşa cum arată şi denumirea lor, se înscriu în aceeaşi linie directoare. Disciplinele socio-umane cuprind: Logică, argumentare şi comunicare la clasa a IX-a, Psihologie – clasa a X-a, Economie – clasa a XI-a, Sociologie – clasa a XI-a , filiera teoretică, profil umanist, Filosofie – clasa a XII-a.

Fiecare curriculum implicat în această arie dispune de un curriculum nucleu (comun perntru toate specializările) şi un curriculum diferenţiat (în funcţie de specializări).

În general, disciplinele socio-umane urmăresc formarea unei personalităţi optime prin accentuarea creativităţii personale şi prin acordarea libertăţii de exprimare şi gândire. Pentru o eficienţă maximă, evaluată prin identificarea competenţelor în activitatea elevilor, se reclamă  o analiză SWOT a acestora, în vederea cunoaşterii adecvate a punctelor tari, a celor slabe (pentru accentuarea celor tari şi „întărirea”/ „diminuarea” celor slabe), a oportunităţilor şi a riscurilor. Această analiză va permite o mai bună organizare a activităţilor de la clasă, o proiectare riguroasă şi corectă a conţinuturilor, asigurarea unui feed-back pozitiv şi formarea priceperilor şi deprinderilor practice şi intelectuale.

Pentru că se urmăreşte pregătirea omului pentru societate putem să spunem că fiecare curriculum mai sus amintit are ca oportunitate posibilitatea imprimării comportamentelor prosociale la elevi, realizarea profilului social necesar integrării (dezirabil pentru societate), iar ca punct tare – maniera de prezentare a informaţiilor, metodele euristice folosite pentru transmiterea şi întărirea informaţiei.

În clasa a IX-a elevii intră în contact cu disciplina „Logică, argumentare şi comunicare”, a cărei analiză implică:

S

• organizarea gândirii, asigurarea unei coerenţe necesare în general, la toate disciplinele;
• formarea, prin intermediul conţinuturilor, deprinderii de argumentare (susţinerea punctelor de vedere personale);
• eşalonarea adecvată a conţinuturilor, succesiunea optimă a acestora (de la elementele de bază ale argumentării – la structurile complexe ale acesteia);
• formalismul şi rigoarea.

W

• prezentarea prea succintă a importanţei logicii;

O

• declanşarea interesului pentru dezbateri;
• întărirea încrederii în propria persoană (câştigul în dezbateri, posibilitatea de a susţine un punct de vedere personal, pot influenţa pozitiv stima de sine).

T

• noutatea materiei, diferenţa faţă de cele studiate până atunci, pot avea un impact negativ asupra elevilor, determinând o rezistenţă internă care să împiedice înţelegerea.

Clasa a X-a – „Psihologie” – putem desfăşura analiza urmărind reperele:

S

• cunoaşterea omului, în general, a propriei persoane, în particular;
• adecvarea conţinuturilor la evoluţia bio-psiho-socială a omului (trecerea de la procesele senzoriale, primele modalităţi de cunoaştere, la procesele cognitive superioare, reglatorii, sistemul de personalitate);
• pretarea conţinuturilor la activităţi euristice cu elevii (permit activităţi frontale şi individuale bazate pe interacţiune, problematizare, descoperire, studiu de caz),
• posibilitatea aplicării unor teste de cunoaştere şi autocunoaştere.

W

• limbajul de specialitate, conceptele, pot determina dificultăţi de înţelegere;
• rigoarea ştiinţifică a informaţiei poate determina respingerea ei de către elevi;

O

• formarea unei personalităţi armonioase prin conştientizarea specificului psihicului uman;
• educarea capacităţilor psihice în scopul obţinerii performanţelor şcolare (ex. educarea atenţiei).

T

• perioada adolescenţei poate avea consecinţe negative asupra comportamentului şcolar şi, în egală măsură, poate fi afectată şi psihologia.

Economie – aceleaşi repere adaptate la specificul materiei:

S

• „creionarea” economiei de piaţă în scopul identificării specificului ei; rezultă transmiterea de informaţii folositoare pentru gestionarea optimă a resurselor personale prezente şi viitoare;
• conţinuturi care permit ancorarea în realitate prin exemple curente, evidente, facilitându-se astfel înţelegerea informaţiei de către elevi;

W

• prezentarea succintă a economiei României (nu se insistă asupra ţării);
• volumul mare de informaţii, formule de calcul;
• favorizarea aplicaţiilor algoritmice.

O

• dezvoltarea capacităţii de organizare;
• conştientizarea importanţei economiei pentru „sănătatea” unei ţări;
• dezvoltarea interesului elevilor pentru realizarea în viaţă (formarea lor ca profesionişti interesaţi de calitatea muncii personale nu numai pentru obţinerea de recompense materiale, ci şi pentru a-şi aduce contribuţia la bunăstarea generală).

T

• la profilul umanist se constată o oarecare reţinere în ceea ce priveşte partea aplicativă, rezolvarea de probleme (înclinaţiile profilului sunt parţial diferite faţă de cerinţele materiei).

Tot în clasa a XI-a, la specializarea ştiinţe sociale, se studiază şi „Sociologia”, disciplină care tratează omul în raport cu societatea, urmărind evoluţia în plan social începută la finalul clasei a X-a, la Psihologie. Caracteristicile Sociologiei sunt următoarele:

S

• însuşirile omului ca fiinţă socială;
• concepte clare şi precise;
• succesiunea logică a conţinuturilor (de la factorii şi condiţiile vieţii sociale la fenomene anomice);
• prezentarea optimă a metodologiei specifice;
• libertate de gândire şi acţiune – pentru elevi.

W

• insuficienţa exemplelor pentru susţinerea, ilustrarea conţinuturilor;
• numărul mic de studii de caz.

O

• asigurarea integrării socioprofesionale a elevilor;
• identificarea comportamentelor prosociale şi a etapelor căutării unui loc de muncă
• orientarea în carieră (efect complementar);
• dezvoltarea „conştiinţei colective”;
• identificarea problemelor societăţii moderne, construirea eventualelor soluţii aplicabile la nivel micro sau macrosocial.

T

• orientarea coercitivă a elevilor spre disciplinele din aceeaşi arie curriculară;
• suprasolicitarea lor din acest punct de vedere, cu efecte negative asupra creativităţii şi energiei;
• lipsa de interes faţă de problemele sociale (egocentrism, pragmatism).

În ultimul an de liceu, în completarea ciclului, avem „Filosofia”, partea cea mai abstractă a socio-umanelor:

S

• conţinuturi care redau probleme esenţiale pentru umanitate;
• indicarea unor puncte de vedere fără apariţia obligativităţii de a le accepta;
• analiza critică permisă elevilor;
• insistarea asupra concepţiilor filosofilor şi nu asupra istoriei filosofiei (date, curente – ar putea fi considerate monotone);
• accentul pus pe euristică.

W

• dificultatea unor concepte;
• cristalizarea unor interese diferite şi centrarea pe acestea, inhibarea altor preocupări.

O

• apariţia unor idei noi, valoroase pentru societate;
• exprimarea liberă a personalităţii;
• întregirea viziunii asupra omului: completarea bio-psiho-socialului prin cultural, creaţie de valori.

T

• ideile prea abstracte, conceptele detaşate de realitate sunt mai greu de înţeles;
• poate rezulta refuzul filosofiei.

Chiar dacă analiza mea, specific de altfel analizei SWOT, a identificat şi puncte slabe şi ameninţări care ar putea afecta realizarea oportunităţilor rezultate din punctele tari, cu toate dificultăţile inerente muncii în echipă, disciplinele socio-umane rămân „farul” umanităţii, erijându-se în standardul de umanism care trebuie atins de fiecare om, prefigurat încă din perioada şcolarităţii.

Profesor, Caizer Daniela
Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” Aiud
Judeţul Alba