Stimularea spiritului antreprenorial la preşcolari, Instit. Andreea Monica Păstae, Grăd. Nr. 1 Breasta, Dolj

Antreprenorul este definit de Peter F. Drucker, specialist în probleme de management, ca fiind cel care creează ceva nou, diferit, cel care schimbă sau creează valori. Termenul de „antreprenor” este utilizat destul de puţin în România în limbajul comun, în general fiind preferat cel de „întreprinzător”, cu înţeles similar; de altfel, Dicţionarul Explicativ al limbii române, ediţia ’98, defineşte destul de succint termenul „antreprenor” ca fiind „persoana care conduce o antrepriză”, fiind însă mult mai explicit în legătură cu cel de „întreprinzător”: „care are spirit de acţiune, care are iniţiativă”.

În contextul noilor politici educaţionale moderne o provocare a profesiei de dascăl este reprezentată de stimularea de la vârsta fragedă, în speţă începând cu etapa preşcolară, a spiritului antreprenorial la copii. Tocmai de aceea am încercat să desfăşor cu preşcolarii din grupă activităţi care să le stimuleze iniţiativa, perseverenţa, încrederea în forţele proprii şi comunicarea cu ceilalţi. Una din activităţile de acest tip este proiectul tematic „Iepuraşul magic”, desfăşurat în săptămâna dinaintea vacanţei de Paşti la grupa pregătitoare.

Pornind de la ipoteza că preşcolaritatea este o vârstă potrivită pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial al copiilor prin activităţi specifice acestei etape, cu respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale, am stabilit următoarele obiective:

• Stimularea creativităţii preşcolarilor în vederea „descoperirii” soluţiilor, rezolvărilor la nevoile grădiniţei;
• Stimularea abilităţilor copiilor de a valorifica resursele puse la dispoziţie şi de a transforma problemele întâlnite pe parcursul proiectului în atuuri;
• Dezvoltarea capacităţilor copiilor de a concepe, planifica şi organiza un demers / o activitate în vederea atingerii unui scop;

Proiectul a fost structurat în trei etape, corespunzătoare de altfel obiectivelor propuse:

1. studierea aspectelor caracteristice Paştelui în cadrul proiectului tematic „Iepuraşul magic” în vederea clarificării cunoştinţelor legate de semnificaţiile sale şi de modul de pregătire al oamenilor;
2. identificarea nevoilor grădiniţei şi grupei (achiziţionarea unui aspirator pentru ca să putem întâmpina Paştele în curăţenie), precum şi a soluţiilor pentru rezolvarea acestora;
3. planificarea de către copii a strategiei de acţiune în vederea procurării fondurilor necesare pentru rezolvarea nevoilor grădiniţei şi desfăşurarea lor.

   
În prima fază a proiectului am studiat împreună cu copiii semnificaţiile sărbătorii pascale şi pregătirile oamenilor pentru a o întâmpina cum se cuvine, în deplină curăţenie sufletească şi fizică. Am prezentat preşcolarilor vechea tradiţie a Joimăricăi, potrivit căreia, înaintea Paştelui, copiii pleacă cu colindul în sat, cerând pe la casele oamenilor ouă pentru a le vopsi; copiilor le-a plăcut foarte mult acest obicei – ei ştiau că la colindat se pleacă în preajma sărbătorilor de iarnă, şi tocmai de aceea şi-au exprimat dorinţa de a-l încerca/practica şi ei.

În a doua fază a proiectului am solicitat copiilor să sintetizeze informaţiile aflate şi să se gândească la faptul că şi în grădiniţă va veni Paştele şi va trebui să-l întâmpinăm pe Iepuraş; copiii au arătat că va trebui să facem pregătirile de Paşti ca în orice casă din sat: să ne purtăm şi să vorbim frumos, să vopsim ouă, să pregătim mâncare tradiţională, să mergem la biserică, să facem curăţenie. La aceasta din urmă le-am solicitat copiilor să-mi explice cum şi ce anume ar trebui ca să facem mai uşor şi mai repede curăţenie, deoarece timpul este scurt şi avem mai multe de lucru. Ei au venit cu mai multe idei; să le rugăm pe mămici să ne ajute, să ne împărţim sarcinile, să cumpărăm diferite produse de curăţat, să spălăm şi să ştergem geamurile şi jucăriile, să curăţăm mochetele cu un aspirator, să spălăm perdelele la maşina de spălat.

„Pentru toate acestea ne trebuie bani”, şi-au dat ei singuri seama când au făcut inventarul materialelor necesare. „De unde să-i luăm?” ne-am întrebat; am discutat în grup şi am ajuns la concluzia că nu le putem cere părinţilor să ne dea bani pentru că şi ei au cheltuieli în această perioadă de dinainte de marea sărbătoare. Atunci copiii au venit cu ideea de a „comercializa” în sat ouăle decorate şi vopsite pe care urma să le pregătim; dar de unde să facem rost de ouă? „Plecăm la colindat cu Joimărica!” Şi astfel copiii au identificat singuri nevoile grădiniţei, găsind soluţiile corespunzătoare şi planificând demersurile necesare pentru punerea lor în aplicare.

A treia etapă a proiectului: de aici înainte, copiii au planificat ziua când urmau să plece la colindat, au venit cu ideea de a coopta şi grupa mijlocie în acţiunile lor, au stabilit casele pe la care urma să mergem şi regulile de comportare; au arătat că ar fi foarte frumos dacă am folosi costume populare şi obiecte artizanale –ştergare şi coşuleţe împletite, pe care le-au împrumutat de-acasă.

În ziua stabilită am plecat la colindat alături de grupa mijlocie, iar plimbarea prin sat a fost un prilej de foarte mare bucurie atât pentru copii, cât şi pentru sătenii vizitaţi, care le-au dăruit din inimă nu numai ouăle cerute prin recitativa formulă a Joimăricăi, dar şi multe flori de primăvară şi cele mai calde urări.

Cu ouăle pe care le strânseseră la colindat au putut apoi să treacă la următoarea fază a proiectului lor: decorarea şi vopsitul; au desenat cu culori cerate diferite simboluri pe ouăle fierte în prealabil, apoi le-am vopsit împreună folosind strachinile şi lingurile de lemn de la colţul folcloric. Cu foarte mare drag le-au aşezat în coşuleţe împletite şi au plecat cu ele la dispensar, primărie şi la şcoală; angajaţilor acestor instituţii le-au povestit despre intenţia lor de a aştepta şi în grădiniţă Paştele aşa cum se cuvine, în ordine şi curăţenie, rugându-i să accepte să-i ajute în schimbul ouălor pregătite cu multă muncă şi pricepere. Adulţii cu care au discutat au apreciat spiritul de iniţiativă al copiilor, talentul cu care au decorat ouăle, dorinţa lor de a reînvia tradiţiile româneşti şi de aceea i-au recompensat cu sume de bani pentru a-i ajuta să-şi atingă scopul propus.

După ce au vizitat instituţiile comunei şi le-au urat angajaţilor acestora să aibă sărbători frumoase împreună cu cei dragi, copiii au revenit în grădiniţă şi au numărat banii strânşi, constatând că sunt mai mulţi decât ne trebuiau pentru un aspirator; atunci ne-am gândit că ar fi mai bine să cumpărăm şi componentele pentru un calculator pe care să-l folosim în activităţile noastre zilnice. Bucuroşi de succesul acţiunii lor, copiii au delegat părinţii să facă cumpărăturile pe care şi le planificaseră la începutul proiectului, apoi au continuat cu pregătirile de Paşti. Pentru că au fost aşa curajoşi, comunicativi, muncitori şi consecvenţi, Iepuraşul de Paşti a venit în vizită în grădiniţă dăruindu-le bomboane şi ouă de ciocolată, o altă răsplată pe deplin meritată pentru efortul depus.

Generalizarea şi discutarea rezultatelor obţinute: proiectul desfăşurat împreună cu copiii a căpătat pe parcurs o amploare pe care n-o bănuisem întocmind planificarea didactică; ipoteza de la care am pornit nu numai că s-a confirmat, dar s-a dovedit a fi o necesitate educaţională a acestei vârste – preşcolaritatea nu este doar o vârstă potrivită  pentru stimularea spiritului întreprinzător, ci este chiar vârsta aptă pentru desfăşurarea organizată a mai multor activităţi de acest gen.

Primul pas pentru puternicul şi creativul spirit de antreprenor este identificarea ideii. Acest pas este uşor de făcut, dacă în prealabil, copilul şi-a lărgit viziunea asupra lumii pe care o priveşte acum dintr-o altă perspectivă. Aceasta înseamnă a vedea problemele ca oportunităţi, dificultăţile ca provocări, a vedea tot timpul partea plină a paharului.

Institutor Andreea Monica Păstae
Grădiniţa Nr. 1 Breasta, Dolj

BIBLIOGRAFIE:
Internet http://www.cicero.rdsor.ro/02%20Phare/RO/cusuri/actiunea1.htm