Cum stimulăm apetitul copilului pentru lectură? Prof. Dumitrescu Iliana, Şc. cu cls. I-VIII nr. 310, Bucureşti
Fiecare carte pare să închidă în ea un suflet. Şi cum o atingi cu ochii şi cu mintea, sufletul ţi se deschide ca un prieten bun. Maxim Gorki
Cartea este un ospăţ al gândurilor la care oricine este poftit. Este o comoară în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri, pentru ca alţii să le poată folosi.
Cum stimulăm apetitul copilului pentru lectură?
Cititul este o abilitate foarte importantă pe care trebuie să o poată stăpâni copiii noştri. De departe, cea mai eficientă metodă de a-i încuraja pe copii să iubească şi să aprecieze cărţile şi cititul este să le citim de mici. Cu cât începem mai devreme, cu atât şansele de succes sunt mai mari. Copiii cărora li se citeşte de mici vor învăţa să fie ei înşişi buni cititori. Cu cât li se citeşte mai mult, cu atât sunt mai interesaţi să înveţe să citească. Ideal este ca fiecare copil să ajungă să deschidă o carte de plăcere, singur, fără să-i ceară cineva din familie sau de la şcoală.
Nu este niciodată prea devreme să se încerce stimularea interesului copilului pentru cărţi şi lectură. Acest lucru necesită însă multă răbdare şi mult exerciţiu.
Succesul la şcoală şi, mai târziu, în viaţă, începe acasă, cu cele 20 de minute de lectură zilnică recomandată a fi realizată de părinte împreună cu copilul său. Copiii cărora li se citeşte începând de la vârste mici vor învăţa să citească mai uşor şi mai repede decât cei cărora nu li s-a citit. A le citi copiilor este cea mai uşoară şi mai puţin costisitoare metodă prin care părintele îşi poate ajuta copilul să aibă succes odată cu intrarea la şcoală. Este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face ca părinţi.
Este importantă educaţia primită de copil de la părinţi pentru ca acesta să facă un hobby din răsfoirea, apoi din citirea unei cărţi. La vârsta de un an, copilul se mulţumeşte cu privitul imaginilor dintr-o carte de poveşti, pentru ca apoi să savureze poveştile citite de părinţi în fiecare seară. În stimularea procesului de învăţare este recomandată corelarea imaginilor dintr-o carte cu semnificaţia reală a celor care acestea le reprezintă. Denumirea obiectelor ilustrate conduce la îmbogăţirea vocabularului copilului. De asemenea, începând cu această vârstă, copilul învaţă să se concentreze. Dintre preferatele copiilor mici fac parte cărţile cu animale.
Pediatrii şi psihologii susţin faptul că mulţi părinţi doresc dobândirea unor abilităţi intelectuale exagerate, în timp cât mai scurt şi mult prea repede. Părinţii trebuie să înţeleagă că cea mai bună metodă de învăţare este aceea realizată prin joacă. Cititul trebuie privit ca o activitate distractivă, relaxantă şi nu ca pe o obligaţie pe care copiii o au faţă de părinţi sau educatori. Există mai multe metode de a face din citit o activitate plăcută. În timp, copilul va învăţa adevărata valoare a lecturii. Răsfoirea unei cărţi sau cititul nu trebuie privite ca nişte activităţi serioase care se desfaşoară în condiţii de stres - stând pe scaun, cu spatele drept, doar la anumite ore şi cu scopul de a îndeplini o anumită normă impusă de părinţi. Cititul poate deveni extrem de distractiv şi atractiv atunci când copilul este lăsat să îşi aleagă o anumită carte, să citească în condiţii ambientale care îi sunt pe plac sau să combine cititul cu alte activităţi precum plimbarea în parc, ascultarea muzicii etc.
Părinţii noştri povestesc cu nostalgie cum citeau de mici, cum se bucurau de romanele lui Jules Verne sau de Poveştile Nemuritoare. Ei şi-au trăit cu adevărat copilăria, iar cărţile au făcut parte din copilăria lor împlinită pentru că i-au ajutat să viseze, să spere şi să îşi petreacă în mod plăcut timpul liber. Chiar dacă în vremurile noastre este destul de greu să convingi copilul să aleagă cartea în locul jocurilor pe calculator, se poate cu puţin tact şi puţină dibăcie.
Mulţi copii nu vor să citească pentru că preferă să vadă filmul realizat după carte, părându-li-se mai atractiv să meargă la cinema decât să stea acasă citind. Pentru a-i convinge să aleagă lectura, putem apela la una din următoarele metode:
- Explicarea faptului că majoritatea filmelor de succes sunt ecranizări ale unor cărţi minunate, iar un film de aproximativ o oră nu poate surprinde tot ceea ce este prezentat în carte, cartea fiind deci mult mai interesantă.
- Dacă nu se lasă astfel convins, putem citi împreună o carte, apoi putem viziona împreună filmul, încercând astfel să le demonstrăm că, de multe ori, cartea este mai interesantă decât filmul, iar acţiunea prezentată în carte este mult mai palpitantă.
- Familiarizarea copilului cu spaţiul bibliotecii de la vârste foarte mici (3-4 ani)
În bibliotecile pentru copii există săli special create, denumite ludoteci, în care copiii foarte mici descoperă jocuri, cărţi cu ilustraţii deosebite ale căror poveşti sunt citite de bibliotecari pentru cei mici. De asemenea, pot fi găsite jocuri de perspicacitate şi jucării, casete audio cu poveşti, casete video cu desene animate şi filme documentare, CD-uri cu teatru radiofonic. - Transformarea rezolvării temelor pentru acasă într-un joc inteligent şi plăcut prin aplicarea de către părinţi a unor metode de lucru prezentate în materiale educative de genul Cum să înveţi să înveţi?
- Citirea sau povestirea zilnică a unei poveşti, ţinând cont şi de dorinţa copilului de a reasculta o poveste foarte îndrăgită. Repovestirea realizată de copil conduce la îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi de redare a informaţiilor ( stând un număr mare de ore în faţa calculatorului, copilul întâmpină numeroase probleme în redarea unei întâmplări reale sau din lecturile sale ).
- Lectura” în oraş”
Orice plimbare poate fi un motiv pentru lectură, dar un alt fel de lectură – cea a semnelor de circulaţie, a comportamentului, a culorilor, a reacţiilor celorlalţi. Orice călătorie este, de asemenea, un prilej pentru a povesti istoricul locurilor, pentru a depăna amintiri şi a împărtăşi impresii. - Lectura, desenul, muzica
În momentele lecturii, copilul trebuie încurajat să deseneze şi să asculte muzică. Tinerii trebuie încurajaţi să citească şi să vizioneze producţiile cinematografice, teatrale şi muzicale ale căror piese li se adresează.În timpul acesta, părintele poate observa talentul copilului său, fiind atent la direcţiile pe care copilul le poate urma. Ţinând cont de faptul că dezvoltarea cognitivă şi emoţională a copiilor este diferită, părinţii trebuie să fie atenţi la dezvoltarea armonioasă, evitând comparaţiile cu alţii copii şi observaţiile care îi pot inhiba.
Formarea şi cultivarea gustului pentru lectură reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale orelor de limba şi literatura română. Prin lectură, elevul este condus să îşi formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi conţinuturi şi forme ale realităţii, exprimate într-o multitudine de modalităţi de expresie, de a le asocia unele cu altele, ceea ce le permite să îşi extindă astfel aria cunoaşterii. Lectura contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor, la formarea unui vocabular activ, bogat şi colorat, la dezvoltarea gustului estetic.Varietatea de texte literare reprezintă un suport material ce poate asigura dezvoltarea vocabularului şi a limbajului literar, a creativităţii, precum şi dezvoltarea capacităţii intelectuale, imaginative şi motivaţionale. Lecturile literare, prin accesibilitatea lor, îi apropie de realitate, le oferă o diversitate de informaţii şi experienţe umane, modele morale, emoţii şi sentimente. Mulţi copii asociază cititul cu şcoala şi cu temele pentru acasă. Noi trebuie să le arătăm că o carte poate fi o aventură palpitantă, o adevărată plăcere şi că imaginaţia îi va purta pe tărâmuri necunoscute, unde vor întâlni personaje noi şi situaţii spectaculoase.
Importanţa lecturii zilnice a copiilor:
- contribuie la crearea unei relaţii strânse între copii şi adulţi;
- ajută la dezvoltarea capacităţii de exprimare, a memoriei şi a creativităţii;
- îi expune pe copii la cuvinte noi şi îi învaţă structura gramaticală corectă a limbii;
- îi ajută să înveţe să gândească şi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare;
- îi ajută să înveţe mai uşor şi să aibă succes la şcoală;
- îi învaţă valori morale;
- previne excesul de televizor sau calculator;
- ajută la crearea dorinţei de cunoaştere şi de a învăţa pentru tot restul vieţii.
Inspirate din universul copilăriei sau adresându-se direct cititorului, textele recomandate pentru lectură trebuie să se constituie în adevărate bijuterii, modele de vorbire frumoasă, în care lumea evocată este plină de sunet, culoare şi parfum. Depozit al inteligenţei omeneşti, cartea rămâne prietenul fidel al omului, putând-o regăsi oricând la fel de credincioasă, răbdătoare şi discretă...
PROFESOR DUMITRESCU ILIANA
ŞCOALA CU CLASELE I – VIII NR. 310, BUCUREŞTI