Excursie tematică de studiu în teren şi în laborator - Activitate interdisciplinară la clasa a VII-a, Prof. Foroglu Dorina, Şc. cu cls. I-VIII „Gh.Ţiţeica”, Constanţa

Excursia tematică a fost un excelent prilej pentru cunoaşterea unei zone splendide din Dobrogea a influenţelor pozitive şi negative ale prezenţei umane şi conservării mediului înconjurător. Majoritatea excursiilor tematice cuprind mai multe tipuri de ecosisteme şi zone ecologice şi oferă posibilităţi multiple de analiză interdisciplinară a naturii.

O modalitate eficientă de realizare a feed back- ului activităţilor didactice o reprezintă vizitele şi excursiile tematice de identificare a unor zone poluate, a unor rezervaţii naturale, de prelevare de probe în vederea ecologizării mediului. Pentru aceasta a fost necesară:
-  crearea echipelor interdisciplinare pentru iniţierea, organizarea şi implementarea proiectelor educative;
- cunoaşterea şi utilizarea unor termeni, noţiuni specifice acestor discipline în vederea realizării obiectivului transdisciplinar de a transfera informaţii ştiinţifice, competenţe cu impact în viaţa cotidiană;
- dezvoltarea capacităţii de observare / investigare şi de formare a deprinderilor de viaţă echilibrată, sănătoasă intr-un mediu natural.

Este indicat ca profesorul să trateze întâi în totalitate ambianţa în care se află cu grupul de elevi, pentru ca apoi să se axeze pe latura particulară urmărită în acea lecţie. Doar astfel, elevii vor înţelege natura ca pe un tot unitar, vor realiza interdependenţa dintre factorii chimici, biologici, geografici, geologici, social-economici.
Elevii şcolii Gheorghe Ţiţeica Constanţa care frecventează „Cercul de chimie” de la  Palatul Copiilor au efectuat o excursie documentară şi de analiză a unei zone din Dobrogea plină de istorie şi frumuseţe peisagistică.
Excursia a vizat două obiective importante.

1. Vizitarea  Palatului Copiilor din Hârşova, realizarea schimbului de experienţă între copiii ce frecventează cele doua palate şi vizitarea muzeului de arheologie „Carsium” - acest  ţinut  încărcat  de  istorie - care  prezintă o dezvoltare  continuă, din neolitic şi până în prezent.
Muzeul ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri de la Hârşova şi împrejurimi, dezvoltarea civilizaţiei materiale şi spirituale din spaţiul dunărean.

2. Activitatea practică şi-a propus un studiu de analiză fizico - chimică şi    microbiologică  a apei din Dunăre la Hârşova în două etape. În prima etapă în teren, elevii au vizitat canalul de deversare a apelor menajere în Dunăre, au analizat factorii externi poluanţi la faţa locului şi au luat probe de apă. În laboratoarele de fizică, chimie şi biologie elevii au analizat indicatorii de calitate ai apei, aerului, solului, vegetaţiei: pH-ul apei, duritatea, temperatura, densitatea, eroziunea solului, vegetaţia, factori demografici şi economici.
Analiza indicatorilor de calitate ai apei  în laborator a avut drept scop realizarea proiectului  cu tema: “ The Global Water Sampling Project” lansat de Institutul   Stevens de Tehnologie din SUA în parteneriat cu Palatul Copiilor Constanţa. Proiectul propune analiza calităţii apei din  diferite ţări  ale lumii (râuri, lacuri) şi compararea rezultatelor cu valorile standard.

Interpretarea rezultatelor şi concluzii:

Având în vedere că o serie de poluanţi prioritari sunt monitorizaţi de agenţiile de mediu, se constată o menţinere a concentraţiilor admise.
În urma prelucrării rezultatelor obţinute se observă că majoritatea substanţelor poluante se încadrează în limitele admise de agenţiile de mediu, numai câteva depăşesc  limita admisă: fierul, cromul, oxigenul dizolvat… în anumite perioade de timp.

Aceste creşteri au fost cauzate nu numai de apele uzate menajere ce provin din
activitatea gospodărească (locuinţe, restaurante, cantine, cămine, instituţii), ape uzate rezultate din activităţi artizanale (mica industrie) ci şi condiţiilor atmosferice (ploi, vânt, temperaturi scăzute sau ridicate brusc).

Calitatea apei este un parametru important când vorbim de starea de sănătate a unei comunităţi cum este cea de la Hârşova,de activităţile economice din zonă, de produsele alimentare obţinute, de sănătatea ecosistemului şi a biodiversităţii.
Apa pentru agrement, pescuit, potabilă precum şi de habitat pentru organismele acvatice are nevoie de un nivel mai ridicat de puritate.

Climatul este specific Dobrogei, diferit de cel continental datorită formelor de relief foarte variate: stepă, dealuri (îmbrăcate de specii forestiere  de bază: pin, sălcioară, măceş), influenţe marine, precipitaţii variate.

Rezultatele obţinute au fost trecute în fişa de observaţie şi comparate cu standardele de mediu în vigoare. În colaborare cu Palatul Copiilor (Cercul de chimie), elevii au prezentat, centralizat  şi popularizat rezultatele  în broşuri, pliante şi în revista şcolii „Ani de gimnaziu”, trezind interesul elevilor din alte clase.

Proiectul a avut un impact deosebit reuşind:

- Mobilizarea unui număr tot mai mare de elevi şi profesori în popularizarea unor astfel de acţiuni prin scrisori deschise, mesaje electronice, pliante, flyere.
- Dezvoltarea competitivităţii între grupurile de elevi şi a simţului de fair-play în competiţiile şi activităţile interdisciplinare conexe proiectului.
- Descoperirea în temele proiectului de  pasiuni noi la elevi, au devenit mai motivaţi, rezultatele şcolare îmbunătăţindu-se vizibil prin promovarea acestei forme de învăţământ practic denumită turism educativ.
- Menţinerea continuă a unui dialog eficient şi constructiv între elevi, profesori, părinţi.
- Creşterea notorietăţii şcolii.

Proiectul este un început şi se poate extinde şi pe alte areale protejate sau neprotejate care sunt în pericol de degradare transmiţând următorul mesaj:„Mulţi poluatori, dar şi mai mulţi luptători antipoluare”
Mesajul transmis umanităţii pentru păstrarea acestor valori nealterate este:
„Uniţi pentru o planetă albastră” 

Profesor: Foroglu Dorina
Şcoala cu clasele I-VIII “Gh.Ţiţeica”
Constanţa