Metoda Cubul la ora de istorie - Aplicaţie demonstrativă la tema „Cultura medievală în spaţiul românesc”, Prof. Sandu Mariana, Şc. nr. 1 „Al. I. Cuza” Vaslui

Aducând elevul ca „actor” principal în procesul educaţional îl plasăm în centrul acţiunii implicându-l activ în propria formare şi educare, profesorul devenind moderator în procesul de predare – învăţare – evaluare. Pentru a facilita acest lucru s-au modernizat metodele de învăţământ, s-au îmbogăţit mijloacele didactice şi se lucrează la construirea strategiilor didactice adecvate. Acestea trebuie să îndeplinească mai multe standarde: să aibă consistenţă ştiinţifică, să fie integrative, să fie centrate pe elev, să fie centrate pe valori, să fie active – participative.

Şcoala tradiţională a considerat activ elevul care se manifestă exterior: ridică mâna, răspunde la întrebări, lucrează pe tablă sau pe caiet, fără a se întreba cu ce efort intelectual face el toate acestea.

Şcoala modernă acordă elevului statutul de element activ. Elevul nu este învăţat de către profesor, ci învaţă cu efort propriu, cu sprijinul şi sub îndrumarea acestuia. Pentru a avea cu adevărat elevul în central activităţii instructive – educative, profesorul îndeplineşte roluri mai nuanţate decât în şcoala tradiţională.

Voi exemplifica aplicarea acestor idei în cadrul unei teme la clasa a VIII-a, la disciplina istorie, folosind o metodă didactică modernă -”cubul”:

Tema: Cultura medievală în spaţiul românesc

Tipul de lecţie: consolidare şi evaluare

Motivaţia: această lecţie este importantă deoarece analizează cultura românească medievală sub influenţa celor două mari culturi europene, cea occidentală şi cea bizantină

Obiective operaţionale:

A. Cognitive: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

• să definească şi să utilizeze termenii-cheie : cultură bizantină, letopiseţ, limbă de cultură, cronică, cronicar, umanism, manuscris, stil gotic, stil romanic, stil brâncovenesc, stil moldovenesc;
• să argumenteze diferenţele dintre stilul arhitectural din Transilvania comparativ cu Ţara Românească şi Moldova;
• să descopere şi să compare elementele fiecărui stil arhitectural specific spaţiului românesc;
• să recunoască personalităţile culturale din această perioadă şi să le asocieze cu evenimentele sau creaţiile de care sunt legate;
• să argumenteze importanţa pătrunderii tiparului în spaţiul românesc;
• să realizeze o axă a timpului pe care să plaseze evenimentele personalităţile culturale marcante ale acestei perioade;

B. Aptitudinale: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

• să-şi dezvolte capacitatea de a coopera şi de a comunica;
• să organizeze grafic informaţiile descoperite.

C. Atitudinale: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

• să aprecieze valorile culturale medievale ;
• să lucreze eficient în echipă;
• să-şi asume o responsabilitate de grup şi una personală.

Metode, strategii, mijloace:

Mijloace de învăţământ: planşa „Spiritualitatea românească medievală”, harta ,,Ţările române între sec. XV – XVI”, manualul, imagini ale construcţiilor laice şi religioase ale perioadei, fişe de lucru, postere, creioane colorate, atlasul istoric, hărţi de lucru ;

Metode învăţământ: conversaţia euristică; explicaţia; metoda cubului; turul galeriei;

Strategii: activitate pe grupe eterogene; activitate frontală; activitate individuală.

Evaluarea : ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia ?

a) de conţinut : răspunsurile la întrebări, rezolvarea sarcinilor;
b) de utilizare a operaţiilor gândirii: sistematizarea informaţiilor; realizarea unei comparaţii între cele trei ţări române, din punct de vedere cultural, pe baza mai multor criterii (limbă de cultură, oameni de cultură, ctitori şi ctitorii, scrieri).

După parcurgerea etapelor pregătitoare se trece la evaluarea şi consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor. Această etapă se va realiza prin aplicarea unei metode didactice complexe - Cubul.

Cubul

Subiectul lecţiei: Cultura medievală în spaţiul românesc
Se construieşte în prealabil un cub pe laturile căruia se scrie: Descrie; Analizează; Compară; Asociază şi Aplică; Argumentează.
Grupele se alcătuiesc pe baza unor cartonaşe pe care sunt scrise perioade sau evenimente ale culturii medievale:

• Grupa I – Cultura slavo-bizantină la români,
• Grupa a II-a – Limba română – limbă de cultură,
• Grupa a III-a – Arta şi arhitectura medievală,
• Grupa a IV-a – Cronici şi cronicari.

După alcătuirea grupelor fiecare dintre ele explică numele pe care-l poartă prin prezentarea unei caracteristici a perioadei sau a evenimentului respectiv:

Grupa I – Între Orient şi Occident,
Grupa a II-a – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung,
Grupa a III-a – Suceviţa sau Hurezi,
Grupa a IV-a – Cronici şi cronicari.

Fiecare grupă este alcătuită din 5 elevi iar fiecare elev are câte o sarcină specifică:

• unul notează,
• unul va fi raportor,
• altul va cronometra pentru a se încadra în timp,
• altul va monitoriza modalitatea de lucru în echipă (urmând sa facă o scurtă prezentare a acestui aspect)
• iar altul va fi atent la prezentarea fiecărei echipe pentru a depista eventualele greşeli sau pentru a completa informaţiile (dacă este cazul).

Pe parcursul desfăşurării acestei secvenţe a lecţiei toţi elevii vor colabora, dar pentru a evita ”pasivismul” unor elevi s-au stabilit roluri pentru fiecare în parte (aceste roluri au fost stabilite în cadrul fiecărei echipe de către membrii acesteia).

Fiecare grupă va fi o faţetă a cubului şi va primi sarcinile specifice:

Grupa I – Descrie influenţa culturii slavo – bizantine în spaţiul românesc;

Grupa a II-a – Analizează cauzele şi consecinţele impunerii limbii române ca limbă de cultură;

Grupa a III-a – Compară elementele stilului moldovenesc cu cele ale stilului brâncovenesc, evidenţiind, tot prin comparaţie, şi influenţele stilurilor romanic şi gotic;

Grupa a IV-a – Asociază fiecărei ţări româneşti cronicile şi cronicarii săi;
– Aplică cele învăţate despre cultura românească medievală realizând o axă a timpului cu principalele realizări ale perioadei.

Fiecare grupă, plecând de la caracteristicile perioadei pe care le-a prezentat şi de la afirmaţia lui N. Iorga - ,,Bizanţ după Bizanţ”

Grupa a V-a – Argumentează supravieţuirea civilizaţiei bizantine după căderea Imperiului.

Fiecare grupă va avea foi de desen şi markere cu ajutorul cărora elevii vor rezolva sarcinile de lucru. Pentru a rezolva mai uşor sarcinile de lucru elevii sunt încurajaţi să folosească materialele realizate (în clasă) pe parcursul predării capitolului ”Cultura medievală în spaţiul românesc”: fişele cu texte istorice, axa timpului, imaginile în care sunt reprezentate cele două realizări emblematice pentru stilul moldovenesc şi stilul brâncovenesc, respectiv Mănăstirea Suceviţa şi Biserica Mănăstirii Hurezi, (inclusiv fişa cu Diagrama Venn unde au fost notate asemănările şi deosebirile dintre cele două stiluri arhitecturale).

După expirarea timpului de lucru raportorul fiecărei echipe prezintă rezultatul muncii echipei sale iar cel însărcinat cu monitorizarea modalităţii de lucru în echipă va prezenta punctele tari si punctele slabe ale echipei sale.

Fiecare echipă va afişa posterul realizat în faţa clasei iar elevul care a avut drept sarcină depistarea greşelilor va face corecturile sau completările necesare.

Pentru evaluarea activităţii fiecare echipă este încurajată să evalueze propria activitate dar şi activitatea celorlalte echipe ţinând cont de următoarele criterii: proporţia în care s-a realizat sarcina de lucru, corectitudinea informaţiilor, colaborarea dintre membrii echipei (pe baza celor raportate de fiecare grupă) şi aspectul estetic al lucrării (al posterului).

Bibliografie:
Crenguţa Lăcrămioara Oprea, Pedagogie. Alternative metodologice interactive, editura Universităţii din Bucureşti, 2003

Profesor Sandu Mariana
Şcoala nr. 1 ”Al. I. Cuza” Vaslui