Metoda Turul galeriei - Aplicaţie demonstrativă la modulul Materiale tehnologice folosite în industria lemnului, Prof. Chiş Elena, SAM „Mihai Eminescu”, Săliştea de Sus, Maramureş

Una din metodele eficiente de învăţare este cooperarea, care se bazează pe activitatea grupului. Învăţarea se produce prin colaborare angajată a tuturor membrilor astfel dezvoltându-se şi comunicarea între componenţii echipei. Colaborarea poate fi în grupuri mici (de câte doi) sau în grupuri mai mari. Formarea grupelor trebuie să ţină seama de stilurile de învăţare ale elevilor, fiind indicat ca într-o grupă să existe elevi cu toate cele trei stiluri de învăţare (auditiv, vizual, practic). În acelaşi timp este bine ca echipele să aibă un caracter dinamic de la oră la oră, pentru a nu se încuraja formarea de grupuleţe în cadrul clasei. În scopul stimulării motivaţiei pentru învăţare se pot folosi jocurile didactice şi activităţile tip concurs între echipele de colaboratori, acest lucru conducând la o motivare superioară a activităţii. Ca strategii ale cooperării pot fi folosite aproape toate metodele cu condiţia ca sarcina să fie atribuită cel puţin la doi elevi.

Dintre metodele concrete de cooperare face parte şi „Turul galeriei”. Turul galeriei este o metodă de învăţare prin colaborare prin care elevii sunt încurajaţi să îşi exprime opiniile referitoare la soluţiile date unei probleme de către colegii lor. Este o metodă care presupune evaluarea, interactivă şi profund formativă, şi autoevaluarea produselor realizate de grupuri de elevi. Această metodă poate fi aplicată atât pentru lecţii de predare-învăţare cât şi pentru lecţii de evaluare, pentru diferite teme, la toate disciplinele din curriculum. Tema pe care grupele de elevi o au de rezolvat poate fi identică sau fiecare grupă poate avea o temă diferită sau un anumit aspect al temei.
Exemple de teme aplicate în cadrul orelor de tehnologii: părţile componente ale mobilierului, prezentarea unor piese de mobilier, materiile prime  folosite la fabricarea mobilierului , uscarea naturală şi depozitarea cherestelei, materiale tehnologice folosite la prelucrarea lemnului, compararea stivuirii cherestelei de răşinoase cu cea de foioase, operaţiile de prelucrare manuală a lemnului, sculele şi uneltele pentru prelucrarea manuală a lemnului, modalităţile de asamblare a mobilei etc.

Voi prezenta, spre exemplificare, o lecţie susţinută la modulul materiale tehnologice folosite în industria lemnului la clasa a IX-a în care am folosit metoda turul galeriei. Lecţia a avut loc în cadrul CDI-ului.
Tema lecţiei „Materiale abrazive”, lecţie pentru dobândirea cunoştinţelor:
După anunţul temei se stabilesc obiectivele ce trebuie urmărite prin această lecţie (de preferat împreună cu elevii). Pentru aceasta am ghidat elevii prin întrebări care să-i conducă la „stabilirea” obiectivelor pe care  le aveam planificate (ce credeţi că ne-ar putea interesa legat de această categorie de materiale, ar putea avea importanţă din ce sunt constituite, cum credeţi că pot influenţa calitatea suprafeţelor etc.). În acest fel cu „ajutorul” elevilor am stabilit ce ne propunem în lecţia respectivă, notând pe flipchart obiectivele (2-3 minute):

• să definim materialele abrazive;
• să enumerăm domeniile de utilizare;
• să precizăm structura (compoziţia) materialelor abrazive;
• să enumerăm proprietăţile (caracteristicile) materialelor abrazive;
• să determinăm modul cum influenţează asupra calităţii suprafeţelor.

Următoarea etapă a lecţiei constă în prezentarea pe scurt a materialului. Aceasta se poate realiza folosind explicaţia, povestirea, exemplificare, descrierea etc. Elevii sunt încurajaţi să ceară explicaţii pentru a înţelege tema propusă. În cazul concret ales de mine am realizat o prezentare în power point în care am punctat elementele esenţiale referitoare la materialele abrazive, ultimul slide cuprinzând bibliografia ce trebuie studiată pentru aprofundarea cunoştinţelor (3-5 minute):

• Mihai Murari, Melania Murari – Materiale tehnologice folosite în industria lemnului, manual clasa a X-a, Editura Niculescu, Bucureşti 2006
• Valentin Năstase, Apostol Zamfira – Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1999
• Petru Pescăruş, Ileana Moţoiu – Studiul materialelor din industria lemnului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1984

Faza următoare este turul galeriei care cuprinde următoarele etape:

• se împart elevii în  grupe de câte 4-5 elevi, de preferat cu toate stilurile de învăţare;
• se fac precizări referitoare la tema de lucru şi bibliografie: „Studiaţi mostrele de pe masă, materialul referitor la materialele abrazive din manual (de obicei nu fac precizări referitoare la pagină deoarece elevii trebuie învăţaţi să caute singuri informaţia, pag. 23-25) şi, notaţi în caiete ideile esenţiale, puteţi să vă consultaţi cu colegii şi să-mi cereţi lămuriri acolo unde sunt neclarităţi; aveţi la dispoziţie 5 minute”;
• elevii studiază bibliografia, discută în interiorul grupei ideile principale, solicită informaţii profesorului;
• se distribuie fişele de lucru (anexa 1) şi se fac precizări referitoare la sarcinile de îndeplinit cu precizarea limitei de timp: prezentarea (temei) sub formă de poster, realizarea unui careu, prezentarea unei ghicitori etc. „Veţi avea de realizat o prezentare generală a materialelor abrazive sub formă de poster conform fişei de lucru. Toate grupele au aceeaşi temă, astfel că în final vom alege cea mai completă dar şi interesantă prezentare. Pentru realizarea prezentării aveţi la dispoziţie 10 minute;
• se distribuie materialele de lucru: hârtie, markere, carioca etc. (Fiecare grupă a primit câte o coală de hârtie flipchart un set de 4 markere)
• fiecare grupă realizează produsul şi îl afişează în vederea evaluării;
• echipele “fac turul galeriei”= trec pe la fiecare produs, discută în interiorul grupei, fac observaţii (puncte slabe în stânga, puncte tari în dreapta), revin la produsul propriu;
• un reprezentant din fiecare grupă prezintă produsul şi observaţiile celorlalte grupe, face referiri la produs şi observaţii;
• când tema este comună se poate organiza un concurs (vot, nu este voie să votezi produsul propriu);
• se evaluează activitatea (ce a plăcut, ce nu a fost bine, ce ar mai dori să înveţe etc.).

Această metodă stimulează interesul, dezvoltă comunicarea, colaborarea angajată şi spiritul de echipă. Folosirea metodelor interactive a activităţilor diversificate pornind de la interesele copiilor poate conduce dezvoltarea motivaţiei pentru activitatea de învăţare.

Profesor Chiş Elena
Şcoala de Arte şi Meserii „Mihai Eminescu”
Săliştea de Sus-Maramureş

Bibliografie:

• Budău G., Didactica specialităţii în industria lemnului, Braşov, 2005;
• Cucoş C., Pedagogie, Iaşi, 2002;
• Jinga i., Istrate E., colab., Manual de pedagogie, Bucureşti 2006;
• Pop I., colab., Învăţarea centrată pe elev, Baia Mare, 2006;
• XXX., Proiectul pentru învăţământul rural, Predarea interactivă centrată pe elev, Bucureşti, 2005;
• Chiş E., Formarea competenţelor specialistului în mobilier tradiţional maramureşean, Universitatea Transilvania, Braşov, 2008

Anexa 1

Fişa de lucru 1- Turul galeriei

Generalităţi privind  materialele abrazive

Competenţa specifică urmărite:

• 1.6   Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
• 16.1 Identifică materialele tehnologice (materialele abrazive)

Conţinuturi: Generalităţi privind  materialele abrazive: definiţie, domenii de utilizare, structura materialelor abrazive, prelucrarea suprafeţelor, rugozitatea suprafeţelor prelucrate, caracteristicile materialelor abrazive

Temă de  lucru:

1. Studiaţi noţiunile referitoare la materialele abrazive: definiţie, domenii de utilizare, structura materialelor abrazive, prelucrarea suprafeţelor, rugozitatea suprafeţelor prelucrate, caracteristicile materialelor abrazive din manual şi practic pe mostre de material abraziv (10 minute)
2. Discutaţi în cadrul grupei despre cele învăţate şi observate (5 minute)
3. Prezentaţi sub formă de poster noţiunile referitoare la materialele abrazive care să cuprindă referiri la (10 minute):
   • Definiţie
   • Domenii de utilizare
   • Rugozitatea suprafeţelor înainte şi după prelucrare
   • Modul de acţiune asupra suprafeţelor
   • Structura materialelor abrazive
   • Caracteristicile materialelor abrazive
4. Afişaţi produsul în „galerie”
5. Treceţi pe la fiecare produs şi faceţi observaţii: puncte tari, puncte slabe (5 minute)
6. Reveniţi la prezentarea voastră, faceţi aprecieri în faţa clasei asupra prezentării proprii şi a observaţiilor făcute de colegi (5 minute)