Audiţia muzicală la ciclul primar, Institutori Ilincescu Maria si Ilincescu Dorel, Şc. Gen. cu cls. I-VIII Vlădeşti, Jud. Argeş

Una din multiplele sarcini ale învăţătorului în şcoală este şi aceea de a-l face pe elev să asculte şi să înţeleagă muzica. Mijlocul principal pentru îndeplinirea acestei sarcini este „Audiţia muzicală”, care trebuie organizată atât la fiecare oră de muzică vocală, cât şi la activităţile muzicale susţinute la nivel de şcoală.

În activitatea de audiţie muzicală cu elevii se vor audia, în mod obligatoriu, atât piese muzicale însoţite de text literar (coruri, lieduri, cantate, arii din operă, etc.) cât şi creaţii pur instrumentale (fragmente din suite, fugi, miniaturi pianistice, sonate, concerte, simfonii, precum şi cântece populare româneşti). Pentru reuşita acestei activităţi, învăţătorul trebuie să aibă în vedere faptul că ascultarea şi înţelegerea unor piese muzicale este un proces creator care implică participarea auditorului (a elevului). În consecinţă, trebuie să se dea elevilor repere pentru materialul pe care-l vor audia, dar, să li se lase independenţă în audiţie, ştiut fiind faptul că în înţelegerea muzicii nu sunt reţete, percepute şi că muzica este plină de sensuri adânci şi de sentimente înalte ce impresionează auditorii. Ba mai mult, la această activitate trebuie să participe toţi elevii deoarece toţi îndeplinesc cerinţele necesare:

• Aptitudini muzicale;
• Cunoştinţe teoretice şi de solfegiu prevăzute de programa şcolară;
• Cunoştinţe legate de cultură generală şi dezvoltare spirituală, date elevilor prin toate obiectele de învăţământ.

Pentru susţinerea audiţiilor muzicale învăţătorului îi sunt necesare următoarele documente şcolare: 

• Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare, bazată pe materialul de audiat existent în şcoală, în discoteca personală, sau pe posibilităţile de înregistrare de la radio şi televiziune, (de pe internet);
• Proiect didactic. Fiind o nouă organizare a lecţiei de muzică, este absolut obligatoriu ca lecţiile să se desfăşoare pe bază de proiect didactic, unde să fie trecut materialul nou ce a fost selectat, cronometrat, scoase ideile principale şi completat cu imagini literare;
• CD-uri, DVD-uri, stick de memorie. Aceste dispozitive să se găsească în perfectă stare de funcţionare, iar cadrul didactic să cunoască perfect mecanismul de funcţionare şi să găsească cu pricepere fragmentul muzical ce va fi audiat.

Dăm mai jos două exemple de audiţii muzicale:

• Mazurca pentru pian nr. 10 de Fr. Chopin
  Chopin şi-a intitulat mazurcile sale "tablouri din viaţa poporului". Ele nu sunt intitulate separat, deoarece niciunul din ele nu are un subiect bine definit. În mazurcă distingem trei părţi principale: prima este identică cu a treia în ceea ce priveşte muzica, iar partea a doua are un material muzical propriu, ce nu contrastează cu celelalte două părţi. Toată desfăşurarea muzicii este supusă unui singur scop - redarea unei atmosfere vioaie şi pline de bărbăţie. La început întâlnim o sonoritate puternică, tempo vioi şi hotărât, ritm precis ce creează o imagine luminoasă, plină de strălucire. Partea mediană sună uşor şi oarecum voalat. În fantezia noastră, piesa poate trezi imagini vizuale diferite. Sugerăm două variante:
  a. Partea întâi şi a treia - Toată lumea la dans
  Partea a doua  - Dansează o singură pereche
  b. Partea întâi  - O orchestră populară cântă la o sărbătoare. Ea răsună vioi şi puternic.
  Partea a doua - Pe neaşteptate instrumentele amuţesc lăsând loc unei viori.
  Partea a treia  - Vioara încetează şi orchestra, cu însufleţire, reia melodia de dans.
• Ghiocelul, piesă pentru pian de P. Ceaikovski. Prin această piesă compozitorul ne zugrăveşte cu ajutorul sunetelor aspectul exterior al ghiocelului. El caută să creeze imaginea acestei flori gingaşe prin redarea acelor sentimente de caldă emoţie şi bucurie ce umplu sufletul omului la vederea florii primăvăratice. Deci, în centrul atenţiei lui Ceaikovski nu a stat floarea propriu-zisă, ci sentimentele omeneşti pătrunse de bucuria primăverii şi de cele mai frumoase speranţe. Piesa nu şi-ar pierde forţa sentimentală şi conţinutul ei emoţional, chiar dacă ar avea alt titlu (Primăvara, Speranţe luminoase).

Concluzie:
Suntem convinşi că, lucrând în orele de muzică vocală în această manieră, vom dezvolta orizontul elevilor noştri, îi vom face să înţeleagă şi să iubească muzica, astfel ca, într-un viitor apropiat să nu ne mai zgârie timpanele de pe orice tarabă pseudo muzica numită manele sau orice alt gen de proastă calitate care nu face altceva decât să distrugă simţul muzical şi percepţia artei şi a culturii esteticului.

Institutori,
ILINCESCU MARIA
ILINCESCU DOREL
Şcoala Generală cu clasele I-VIII Vlădeşti
Judeţul Argeş