Cum creştem interesul pentru orele de informatică, Prof. informatică Bistreana Daniela Maria, Colegiul Tehnic de Aeronautică “Henri Coandă”, Bucureşti

Mulţi profesori de informatică se confruntă cu apatia elevilor în cadrul orelor de informatică. Dacă orele de TIC sunt considerate  atractive datorită diversităţii şi utilităţii pe care elevii o găsesc la aceste ore, nu acelaşi lucru se poate spune despre orele de informatică.  O mare parte a elevilor de la clasele de matematică-informatică recunosc  că apartenenţa la o clasă de acest profil a fost dorinţa părinţilor, alegerea calculatorului sau sfatul colegilor mai mari.

În multe cazuri, orele de informatică se dovedesc  în timp a fi nu fi ceea ce elevii aşteaptă. Profesorii  se confruntă adesea cu ucigătoarea întrebare “la ce ne foloseşte acest lucru ”, iar dacă se adună noţiuni neînţelese sau lecţii insuficient parcurse de elevi, ne găsim în faţa unor copii care se întreabă după un an sau doi de studiu al informaticii “eu ce caut la acest profil?”.

Sunt sigură că mulţi dintre noi ne găsim în această situaţie şi că încercăm diverse activităţi de diversificare a orelor, de atragere a elevilor spre materia pe care o predăm şi nu în ultimul rând, asistăm la tiranizarea noastră ca dascăli pentru atragerea prin constrângere, dacă nu am reuşit acest lucru făcând apel la conştiinţa şi dorinţa de a învăţa a elevilor.

Lucrul pe grupe de elevi este o modalitate de învăţare care a câştigat mult teren în ultima perioadă şi  aproape că nu există discuţie despre creşterea atractivităţii şi eficienţei învăţământului în care să nu se discute şi despre această metodă.

Voi prezenta în continuare modul în care am ales eu să lucrez pe grupe cu elevii la orele de informatică, asigurându-vă ca lecţiile desfăşurate în acest mod au fost deosebit de atractive pentru elevi şi, ceea ce este cel mai important, au asigurat participarea tuturor elevilor, i-au ajutat să se descopere şi să înţeleagă multe din noţiunile pe care nu credeau că le vor înţelege vreodată. Bineînţeles că nu toate orele se pot desfăşura în acest fel (mai ales de când s-au redus drastic orele alocate claselor a IX-a şi a X-a - în mod special), dar merită din când în când să facem acest efort de imaginaţie pentru a nu ne pierde definitiv elevii.

Pasul 1: alegerea grupelor

În funcţie de tipul clasei întocmesc o tablă a valorilor de la 1 la 5, în care 1 înseamnă “foarte bun la informatică”  şi 5 înseamnă “nu ştiu nimic”. Elevii îşi trec numele în una dintre coloane, menţionând faptul ca întotdeauna am apreciat capacitatea lor de autoevaluare prin aceasta modalitate. Grupele  se formează cu câte un elev din fiecare scară valorică având astfel  cinci sau şase grupe a câte cinci elevi.

O altă modalitate, care nu asigură eterogenitatea grupelor este tragerea la sorţi a biletelor cu numere de la 1 la 5.

Pasul 2: prezentarea temei de lucru şi evaluarea grupelor

La orele de programare în C++:

Fiecare echipă concepe un test cu număr dat de temi, pe o temă dată şi care trebuie să respecte anumite reguli cerute de profesor. Echipa este obligată să rezolve cerinţele şi apoi se fac permutări circulare de subiecte între echipe. În funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de nivelul clasei se pot face până la patru permutări. Fiecare echipă prezintă rezolvarea în faţa clasei, corectitudinea, viteza de lucru, aprecierea colegilor, coeziunea grupului, modul de prezentare şi explicare reprezentând puncte primite în evaluarea echipei. Echipa cu cel mai mare punctaj câştigă, dar ideal este ca fiecare echipă să fie câştigătoare la unul din criteriile de mai sus.

La orele de baze de date

Fiecare grupă primeşte un scenariu de afacere sau un scenariu din viaţa reală, pentru care trebuie proiectate bazele de date, realizată o interfaţă (dacă este programare vizuală), şi se cer diverse operaţii asupra bazelor de date. Proiectul se realizează şi pe foi de flip-chart, urmând apoi prezentarea în faţa clasei, evaluarea echipei fiind făcută după aceleaşi criterii ca cele mai sus menţionate.
S-a constat prin acest mod de lucru următoarele:

• Creşterea motivării elevilor, a capacităţii lor de analiză, sinteză, de lucru în grup;
• Păstrarea structurii grupelor în cadrul activităţilor ulterioare, duce la găsirea unui rol în acea echipă  a fiecărui elev, chiar şi cei slabi ajungând să se simtă utili;
• Mustrările din partea grupei pentru cei care “culeg laurii” fără să participe activ la rezolvarea sarcinilor, duce la mobilizarea acestor elevi în activităţi ulterioare, sau în cel mai rău caz la marginalizarea lor, ajungându-se la excluderea lor din echipă;
• Motivarea cu puncte sau note a echipelor cu rezultate bune, conduce la creşterea competitivităţii;
• Elevul se simte important în momentul în care este pus să facă teste pentru colegii săi. Capacitatea lui de mobilizarea în găsirea unor probleme mai deosebite şi în rezolvarea lor în cadrul grupului, conduce la concentrare asupra task-ului la care cu greu se poate ajunge în învăţarea frontal;
• Primirea explicaţiilor de la colegii de aceeaşi vârstă este mult mai bine primită de elevi şi de multe ori mult mai bine asimilată;

În speranţa că fiecare din noi vom avea şi de acum încolo puterea să ne facem meseria cu dăruire şi că vom da dovadă de  imaginaţie pentru găsirea cât mai multor modele de ore atractive , nu pot decât să recomand cu cât mai multă căldură folosirea lucrului pe grupe la orele de informatică. 

Profesor informatică Bistreana Daniela Maria
Colegiul Tehnic de Aeronautică “Henri Coandă”, Bucureşti